UPDATE CCR amana pentru 29 septembrie pronuntarea pe sesizarea lui Iohannis si a Guvernului la legea prin care Parlamentul stabileste data alegerilor parlamentare, si nu Executivul

Curtea Constitutionala a decis din nou sa amane pentru data de 29 septembrie pronuntarea asupra sesizarii presedintelui Klaus Iohannis si cea a Executivului la legea prin care Parlamentul stabileste data alegerilor parlamentare si nu Guvernul. Deciziile privind aceste obiectii au fost amanate de CCR in mai multe randuri. Alegerile legislative vor avea loc in acest an pe 6 decembrie.

"In ziua de 22 septembrie 2020, Plenul Curtii Constitutionale, in cadrul controlului anterior promulgarii, a luat in dezbatere obiectiile de neconstitutionalitate a Legii privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016, obiectii formulate de Presedintele Romaniei si de Guvern. In cadrul dezbaterilor, Curtea Constitutionala, constatand identitatea de obiect a cauzelor, a dispus conexarea acestora si a amanat pronuntarea pentru 29 septembrie 2020", arata un comunicat de presa al institutiei remis marti News.ro.

Pronuntarea asupra acestor obiectii a fost amanata in mai multe randuri de judecatorii Curtii.

Pe 17 august, presedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR in legatura cu Legea privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016, legea care prevede ca data alegerilor este stabilita de Parlament, nu de Guvern.

Simultan cu seful statului, si Guvernul a atacat legea la Curte, in conditiile in care premierul Ludovic Orban afirma in 28 iulie, inca de la adoptarea legii, ca parlamentarii se afla in conflict de interese, in conditiile in care isi pot prelungi cat mai mult posibil mandatul si anunta ca specialistii analizeaza temeiuri de atacare la Curtea Constitutionala.

In obiectia depusa la CCR, presedintele Iohannis sustine ca, prin interventia intempestiva si formalizarea excesiva a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creeaza premisele incalcarii altor dispozitii si garantii constitutionale".

Seful statului mai sustine ca "in situatia in care din varii motive, Parlamentul nu adopta respectiva lege intr-un timp util, se poate ajunge in mod direct la incalcarea normelor constitutionale care stabilesc in mod clar durata mandatului Parlamentului si intervalul maximal in care trebuie sa fie organizate alegerile parlamentare".

"Prin dispozitia criticata se modifica cu doar cateva luni inaintea alegerilor competenta stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constitutionale, instituindu-se o prerogativa pentru Parlament de a stabili in mod discretionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, in actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileste data alegerilor parlamentare devine cu atat mai problematica in situatia in care ar interveni una dintre cauzele care determina prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenta prevazuta de art. 93 din Constitutie. Aceasta intrucat este posibil ca legea organica prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare sa fie necesar sa fie modificata din considerente ce tin de evolutia situatiei sanitare. Cu alte cuvinte, orice situatie care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixarii unei alte date a alegerilor si, implicit, a modificarii legii organice de stabilire a datei alegerilor. Pe de alta parte, chiar si in ipoteza in care nu se instituie o masura exceptionala, este posibil ca alte ratiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de alta natura) sa impuna schimbarea datei alegerilor, caz in care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecinte asupra securitatii raporturilor juridice", arata Klaus Iohannis in textul sesizarii depuse la CCR.

Seful statului mai argumenteaza ca prin interventia intempestiva si formalizarea excesiva a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creeaza premisele incalcarii altor dispozitii si garantii constitutionale.

"Mai mult, dat fiind contextul actual, in situatia in care din varii motive, Parlamentul nu adopta respectiva lege intr-un timp util, se poate ajunge in mod direct la incalcarea normelor constitutionale care stabilesc in mod clar durata mandatului Parlamentului si intervalul maximal in care trebuie sa fie organizate alegerile parlamentare", arata presedintele Romaniei.

Klaus Iohannis sustine ca rezervandu-si competenta de a stabili data alegerilor, Parlamentul exclude prin norma criticata posibilitatea Guvernului de a emite ordonante de urgenta in aceasta materie.

"Asadar, potrivit legii criticate, respectarea periodicitatii alegerilor parlamentare prin fixarea datei este intim legata de vointa exclusiva a Parlamentului, insa instituirea unei asemenea obligatii plaseaza autoritatea legiuitoare in afara mandatului reprezentativ, prin incalcarea libertatii de vointa a deputatilor si senatorilor in exercitarea mandatului, nevoiti ab initio sa acorde votul exclusiv in sensul adoptarii unei legi organice", potrivit sursei citate.

Conform legislatiei in vigoare, Guvernul este cel care stabileste data alegerilor, iar aducerea la cunostinta publica a datei alegerilor se face cu cel putin 90 de zile inainte de ziua votarii, prin publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a hotararii Guvernului privind data alegerilor, mai spune seful statului.

"Stabilirea datei alegerilor este legata de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigura respectarea normelor constitutionale prin punerea in executare a dispozitiilor legale (ce reprezinta, in esenta, o transpunere a celor constitutionale)", arata sursa mentionata.

Pe 27 iulie, Senatul a adoptat ca prim for sesizat, proiectul de lege care prevede ca data alegerilor parlamentare sa fie stabilita de Legislativ si nu de catre Guvern. In aceeasi zi, Camera Deputatilor a adoptat initiativa legislativa, ca for decizional.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...