Un studiu publicat in septembrie, care anunta descoperirea unui gaz ce ar putea fi asociat unor forme de viata in atmosfera planetei Venus, a fost contestat in aceasta saptamana de doua cercetari diferite, care au pus sub semnul intrebarii acea descoperire si care au negat insasi validitatea acesteia, informeaza AFP joi.
Studiul coordonat de Jane Greaves, profesoara de astronomie la Universitatea Cardiff, publicat la jumatatea lunii septembrie, a tinut prima pagina a ziarelor din lumea intreaga, intrucat vorbea despre "prezenta aparenta" a fosfinei pe Venus. Acel gaz, care nu este asociat cu forme potentiale de viata pe planetele gigantice din Sistemul Soar, provine pe Terra exclusiv din activitati microbiene sau umane.
Anuntul din septembrie, considerat de administratorul general al NASA, Jim Bridenstine, drept "evenimentul cel mai important" din domeniul cercetarilor care privesc viata extraterestra, a stimulat realizarea altor studii care vizeaza acest subiect. In plus, studiul coordonat de Jane Greaves reamintea cu prudenta importanta pe care o are necesitatea de a confirma acea unica detectare a fosfinei pe Venus.
O echipa coordonata de Therese Encrenaz, astrofiziciana la Observatorul din Paris-PSL, a incercat sa gaseasca "o semnatura" a acelei molecule in spectrul infrarosu. Noua cercetare, publicata in revista Astronomy & Astrophysics pe 27 octombrie, a ajuns la concluzia ca rezultatele sale sunt incompatibile cu cele obtinute de echipa coordonata de Jane Greaves.
"Ceea ce a vazut Jane Greaves a fost in realitate o semnatura care, daca este reala, s-a format la o altitudine de 80 de kilometri, in mezosfera inalta, mult dincolo de ceea ce noi am observat deasupra norilor", a explicat Therese Encrenaz.
Or, cercetatoarea din Cardiff presupunea ca fosfina detectata isi avea originea in acei nori, aflati 20 de kilometri mai jos, fapt care ar presupune existenta unui amestec constant de gaze intre cele doua altitudini. "Noi am observat ce se intampla la nivelul norilor, la 60 de kilometri, in partea superioara a stratului de nori, si putem sa spunem ca nu am gasit acolo fosfina", a explicat cercetatoarea franceza.
In aceste conditii, este "extrem de dificil sa facem sa devina compatibile cele doua masuratori", potrivit astrofizicienei franceze, specialista in studierea atmosferelor planetare si care, "pentru moment", nu crede in prezenta acelui gaz in atmosfera planetei Venus.
Un al doilea studiu, aparut tot in revista Astronomy & Astrophysics, marti, a criticat metoda folosita de Jane Greaves.
Ignas Snellen, astrofizician la Universitatea Leiden din Olanda, considera ca acea metoda conduce la "rezultate false". Echipa cercetatorului olandez a pus sub semnul intrebarii utilizarea unui "polinom de gradul 12", o ecuatie ce permite "curatarea" unui semnal de detectare, dar care prezinta riscul de a il corupe, daca gradul sau este prea mare.
Echipa profesorului Snellen, reluand datele si metodele folosite de Jane Greaves, a ajuns la rezultate "sub pragul general admis de acceptare statistica". Cercetatorul olandez a concluzionat ca acele date nu furnizeaza "dovada statistica a prezentei fosfinei in atmosfera lui Venus".