Cel mai consumat drog din România, preferat de bărbații sub 25 de ani. Lista stupefiantelor periculoase de pe piața

Miercuri, 08 Septembrie 2021, ora 03:405711 citiri
Cel mai consumat drog din România, preferat de bărbații sub 25 de ani. Lista stupefiantelor periculoase de pe piața
Cannabisul și heroina, cele mai consumate droguri din România FOTO Unsplash.com

O statistică realizată de Agenția Națională Antidrog (ANA) relevă faptul că în România canabisul rămâne cel mai consumat drog de risc, fiind preferat în general de bărbații tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani.

Statistica ANA se bazează pe numărul cazurilor de pacienți care au ajuns la spital în cursul anului 2020, cu simptome specifice consumului de substanțe interzise.

Conform documentului citat, în 2020, 779 de persoane au ajuns la spitalele din România ca urgență medicală din cauza consumului de canabis, dintre acestea 659 au fost bărbați dintre care 460 erau mai tineri de 25 de ani.

Pe locul al doilea în preferințele consumatorilor de droguri din România este poziționată heroina, un drog din categoria de mare risc, ce creează dependență încă de la a doua doză. Este drogul consumat cel mai des în penitenciare, dar și în cartierele rău famate din marile orașe. Acest aspect este reliefat și în statisticile ANA. Dintre cei aproape 800 de consumatori de substanțe interzise care au ajuns anul trecut la unitățile de primiri urgențe din țară, 296 erau dependenți de heroină, iar 32 erau în sevraj. Spre deosebire de canabis, heroina este preferată de către bărbații maturi, cu vârsta peste 25, 30 de ani, arată documentul ANA.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) susțin că în ultimii ani creșterea consumul de cannabis în România a fost stimulată de faptul că acest drog nu mai este importat, ci este produs (ilegal) la noi în țară. DIICOT a semnalat o creștere spectaculoasă a culturilor ilegale de cannabis în România, în ultimii ani, fiind cel mai capturat drog în ultimii ani.

”Cererea pentru acest tip de drog este determinată și de scăderea disponibilității noilor substanțe psihoactive-etnobotanice, de ușurința obținerii prin intermediul culturilor indoor (al căror număr creşte), cât şi de popularitatea şi falsa convingere că acest drog nu este periculos”, potrivit unui raport DIICOT.

Pe de altă parte, procurorii anti-mafia susțin că începând cu anul 2020, în mediul online au apărut tot mai multe site-uri dedicate care oferă informații, dar și echipamente, inclusiv semințe pentru amenajarea unei culturi de canabis.

”Cererea de canabis de pe piața internă, dar și disponibilitatea semințelor și echipamentelor utilizate în producția de droguri atât în România, cât și în țările UE, au determinat creșterea numărului de culturi indoor și aprovizionarea pieței interne în mare pondere cu canabis produs în România”, arată DIICOT.

Cererea pentru canabis aproape că s-a dublat în România în 2020 față de anul 2019, dacă este să analizăm capturile făcute de procurorii DIICOT și de polițiștii BCCO.

”Au fost indisponibilizate în vederea confiscării, în cursul anului 2020, un număr de 4.506 plante în greutate totală de 627,80 kg și fragmente vegetale cu THC în greutate totală de 40,30 kg, respectiv un total de 668,10 kg plante și fragmente vegetale conținând THC.

Comparativ, în anul 2019 au fost indisponibilizate în vederea confiscării 2.883 plante cu o cantitate netă totală de 555,34 kg, incluzând și fragmentele vegetale cu THC”, se arată în raportul DIICOT.

Canabisul rămâne cel mai ieftin drog care se vinde în România. Un gram a ajuns să coste între 40 și 50 de lei, în condițiile în care din această cantitate se pot rula între 5 și 7 țigări. În plus, pedeapsa pentru traficul de canabis, considerat drog de risc, este în general de închisoare cu suspendare și confiscarea produselor interzise, respective a echipamentelor necesare culturilor.

Procurorii DIICOT susțin însă că nu neapărat traficul de cannabis este îngrijorător pentru țara noastră cât prezența tot mai extinsă a substanțelor interzise, cunoscute sub denumirea de etnobotanice. Extrem de periculoase pentru consumul uman, cu consecințe devastatoare, inclusiv deces de la prima doză, astfel de substanțe se comercializează la liber pe internet, mascate în tot felul de produse: sare de baie, substanțe pentru curățarea bijuteriilor, bețișoare parfumate, îngrășământ pentru flori. Sunt consumate mai ales de liceeni sau în mediul studențesc, în cluburi, la petreceri sau la festivaluri, fiind cunoscute sub denumiri ”simpatice”: foxy methoxy, spice, K2.

Sunt cele mai periculoase droguri existente la ora actuală pe piață, fiind produse în laboratoare clandestine. În realitate etnobotanicele sunt de fapt un amestec de ”chimicale”, cu consecințe devastatoare pentru sănătate de la prima doză, preferate de tineri pentru că imită pentru o perioadă scurtă de timp efectele drogurilor clasice și sunt în aparență mai ieftine. Sunt denumite impropriu ”legale”, explicația fiind aceea că substanțele din care sunt realizate, vândute separat, sunt într-adevăr legale, dar cocktailul obțiut din amestecul lor, nu.

Drogurile care fac ravagii printre tinerele din România sunt amfetaminele (MDMA), cunoscute în cluburi și discoteci drept ecstasy. Consumul unei astfel de tablete produce o stare accentuată de euforie și crește apetitul sexual. Este vândută în special la intrare în cluburi, la festivaluri sau la evenimente unde sunt invitați tineri.

Secretul succesului este că MDMA este comercializată sub diferite denumiri, cu diferite logo-uri, în diferite culori și forme (mărci cunoscute de mașini de lux, iepurașul Playboy, pastile de gumă de mestecat, bomboane de tip TIC TAC etc), astfel încât novicii să nu își dea seama că este vorba despre Ecstasy. ”Bomboana” cu formă atractivă este dăruită fetelor sau, din contră, introdusă discret în paharul cu suc, cafea etc. Efectul este aproape imediat și durează între 3 și 5 ore.

În statisticile ANA consumul de Ecstasy nu apare la un capitol dedicat acestui tip de drog tocmai pentru că pacienții care ajung în stare gravă la spital nu știu să spună ce au consumat.

În 2019, la unitățile de primiri urgențe din țară au ajuns 119 studenți și elevi în stare gravă cu simptome specifice consumului de substanțe halucinogene, fără să fie specificată denumirea lor exactă cum se întâmplă în cazul canabisului sau al drogurilor clasice (cocaină, heroină).
Surse DIICOT au precizat că în realitate numărul consumatorilor de droguri este cu mult mai mare decât o arată statisticile, în medie cam 2000 de persoane în fiecare județ.