Ce sanse are demersul PSD de a contesta raportul MCV la Curtea Europeana de Justitie

Vineri, 16 Noiembrie 2018, ora 17:5812839 citiri
Ce sanse are demersul PSD de a contesta raportul MCV la Curtea Europeana de Justitie
Foto: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Anuntul liderilor PSD ca Guvernul Romaniei ar urma sa conteste la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) cel mai recent raport MCV este considerat de un inalt magistrat, specializat in drept international, drept un joc politicianist periculos, despre care societatea ar trebui avertizata.

Magistratul, care a dorit sa isi pastreze anonimatul, a explicat pentru Ziare.com ca nu exista baza legala pentru ca Romania sa initieze acest demers. Potrivit acestuia, din punct de vedere juridic, raportul MCV nu poate fi contestat: "Cererea se va respinge ca inadmisibila. Agentul guvernamental va avea o misiune imposibila".

Singurul act care ar putea fi pus in discutie este decizia Comisiei Europene din 2006, in baza careia s-a instituit Mecanismul de Control si Verificare (MCV).

Decizia insa constituie elementul fundamental al acceptarii Romaniei in Uniunea Europeana, chiar daca se constatase ca nu indeplineste toate criteriile de aderare. Contestarea acesteia este un demers periculos, care ar pune la indoiala temeiurile in baza carora Romania a fost admisa in Uniunea Europeana.

"Pur si simplu, Romania acum pare ca s-a razgandit si contesta acceptarea conditiilor de aderare din 2005 - 2006, element straniu si neintalnit in practica internationala", crede magistratul.

"Raportul MCV nu poate fi contestat!"

In ceea ce priveste raportul MCV din 13 noiembrie 2018, pe care Comisia Europeana l-a inaintat catre Parlamentul European, "acesta nu indeplineste conditiile legale pentru a fi contestat in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) de catre vreun stat membru", explica magistratul.

Motivul: potrivit articolului 263 din Tratatul privind Uniunea Europeana, Curtea de Justitie a Uniunii Europene controleaza legalitatea actelor legislative, a actelor Consiliului, Comisiei si Bancii Centrale Europene, altele decat recomandarile si avizele, si a actelor Parlamentului European menite sa produca efecte juridice fata de terti.

Aceasta controleaza, de asemenea, legalitatea actelor organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii destinate sa produca efecte juridice fata de terti.

"In acest scop, Curtea are competenta sa se pronunte cu privire la actiunile formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie, pentru motive de necompetenta, de incalcare a unor norme fundamentale de procedura, de incalcare a tratatelor sau a oricarei norme de drept privind aplicarea acestuia ori de abuz de putere", explica inaltul magistrat.

Cum s-a ajuns la MCV

Potrivit acestuia, se observa insa ca raportul MCV privind Romania, care este contestat de PSD, nu are o autonomie proprie si nu este simpla expresie de vointa a lui Frans Timmermans sau Jean-Claude Juncker, in urma evolutiilor recente din Romania, in special din domeniul judiciar.

"Acest mecanism a fost dispus prin Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006, de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei", explica specialistul.

Asa cum rezulta din preambulul actului sus-amintit:

"La 1 ianuarie 2007, Romania va deveni membru al Uniunii Europene. Desi apreciaza eforturile considerabile facute de Romania pentru a finaliza pregatirile de aderare la Uniunea Europeana, Comisia a identificat in raportul sau din 26septembrie 2006 chestiuni ramase nerezolvate, in special in ceea ce priveste responsabilizarea si eficienta sistemului judiciar si ale organelor de aplicare a legii, domenii in care sunt necesare progrese suplimentare pentru a garanta capacitatea acestor organe de a aplica masurile adoptate pentru a institui piata interna si spatiul de libertate, securitate si justitie.

Articolul 37 din Actul de aderare imputerniceste Comisia sa adopte masurile necesare in cazul unui risc iminent de perturbare a functionarii pietei interne ca urmare a nerespectarii, de catre Romania, a angajamentelor asumate.

Articolul 38 imputerniceste Comisia sa adopte masurile necesare in cazul unui risc iminent privind aparitia unor deficiente grave in Romania in ceea ce priveste transpunerea, stadiul aplicarii sau al asigurarii respectarii actelor adoptate in temeiul Titlului VI din Tratatul UE sau al actelor adoptate in temeiul Titlului IV din Tratatul CE."

Doar decizia poate fi contestata

In aceasta situatie, magistratul spune ca ceea ce s-ar putea pune in discutie este doar decizia din 2006, ce a constituit elementul fundamental al acceptarii Romaniei in Uniunea Europeana, desi se constatase ca nu indeplineste toate criteriile de aderare.

Se constata expres in preambul ca, desi apreciaza eforturile considerabile facute de Romania pentru a finaliza pregatirile de aderare la Uniunea Europeana, "Comisia a identificat in raportul sau din 26 septembrie 2006 chestiuni ramase nerezolvate, in special in ceea ce priveste responsabilizarea si eficienta sistemului judiciar si ale organelor de aplicare a legii, domenii in care sunt necesare progrese suplimentare pentru a garanta capacitatea acestor organe de a aplica masurile adoptate pentru a institui piata interna si spatiul de libertate, securitate si justitie".

In acest sens, explica specialistul, au fost formulate 4 obiective de urmarit, care nu au fost indeplinite pana in prezent, si care intre timp s-au multiplicat, deoarece, fata de momentul 2006, Comisia a inregistrat regrese ale Romaniei!

"Fractura logica"

Se observa ca obiectivele au fost mentionate in anexa si nu au caracter limitativ, deoarece Comisia este indrituita sa modifice obiectivele de referinta sau sa adopte masuri de salvgardare. Aceasta decizie va fi abrogata doar atunci cand au fost atinse toate obiectivele de referinta.

"Practic, suntem in situatia in care tara supusa verificarii, pentru a se asigura ca sunt indeplinite toate criteriile de aderare, doreste sa ramana membra a Uniunii Europene, dar fara a mai indeplini criteriile preaderare, element ce denota o evidenta fractura logica", precizeaza magistratul.

"Obligatiile trebuie indeplinite"

Dupa cum am aratat, aceasta decizie va fi abrogata atunci cand au fost atinse toate obiectivele de referinta, conform punctul 9 din preambulul deciziei, si nu poate fi inlaturata prin pozitia unilaterala a partii verificate.

"Trecand peste acest aspect de bun simt juridic, constatam ca de fapt singurul act ce poate fi contestat este decizia Comisiei de preaderare si nu raportul MCV, prin care se constata doar neindeplinirea obligatiilor initiale de aderare, dar si multiple regrese", opineaza magistratul.

Dar contestarea deciziei de preaderare ar lipsi practic de fundament insusi actul de aderare la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005.

"Pur si simplu Romania acum pare ca s-a razgandit si contesta acceptarea conditiilor de aderare din 2005 - 2006, element straniu si neintalnit in practica internationala.

Se poate deci interpreta ca, prin contestarea actelor de preaderare sub pretextul contestarii doar a MCV (deoarece obiectivele sunt practic doar o anexa a deciziei Comisiei), Romania incearca o iesire voalata din Uniunea Europeana, incercand desfiintarea pe cale judiciara chiar a temeiurilor in baza carora a fost admisa in Uniunea Europeana", atrage atentia magistratul.

Citeste si Tariceanu il contrazice pe Iordache: Raportul MCV nu poate fi atacat la Curtea Europeana de Justitie

Citeste si:
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News
Comentarii