Surse: CCR a respins sesizarile Instantei Supreme si Avocatului Poporului cu privire la legea prin care evazionistii scapa de inchisoare

Miercuri, 17 Februarie 2021, ora 15:284430 citiri
Surse: CCR a respins sesizarile Instantei Supreme si Avocatului Poporului cu privire la legea prin care evazionistii scapa de inchisoare
Catalin Radulescu a fost membru PSD FOTO: Facebook/ Catalin Radulescu

Curtea Constitutionala a respins miercuri, 17 februarie, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Guvernului si Avocatului Poporului cu privire la modificarile aduse legii privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Astfel, legea este constitutionala.

Judecatorii ICCJ au apreciat, in obiectia de neconstitutionalitate, ca actul normativ a fost adoptat fara respectarea principiului bicameralismului.

Camera Deputatilor a adoptat, decizional, pe 15 decembrie 2020, proiectul de lege initiat de fostul deputat PSD Catalin Radulescu care prevede ca inculpatii pentru fapte evaziune fiscala de pana la 100.000 de euro, nu mai executa pedeapsa cu inchisoare daca achita integral prejudiciul, ci doar platesc o amenda.

De asemenea, "daca in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adauga dobanzile si penalitatile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseste".

Pe 17 decembrie 2020, ICCJ a decis sa atace actul normativ la Curtea Constitutionala.

"La data de 17.12.2020, ora 14, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu prevederile art.25 lit.c din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In prezenta unui numar de 74 judecatori, cu respectarea cerintelor de cvorum prevazute de art. 34 din actul normativ sus-indicat, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, in unanimitate, sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare, a Legii privind modificarea si completarea Legii nr.241/2015 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale (PL-x nr.354/2018/2020)", a transmis ICCJ.

Porivit sursei citate, sesizarea de neconstitutionalitate "priveste actul normativ in intregime, retinandu-se de catre Sectiile Unite ca se impune a se examina de catre Curtea Constitutionala daca adoptarea actului normativ in discutie s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art.61 alin. (2) si ale art.75 din Constitutie referitoare la principiul bicameralismului, in coordonatele trasate prin Decizia nr.679/2020 a Curtii Constitutionale, dar si prin jurisprudenta anterioara a acesteia, intrucat forma adoptata de Camera Deputatilor (Camera decizionala) modifica substantial obiectul de reglementare si configuratia legii adoptate de Senat, in calitate de Camera de reflectie".

Perchezitii intr-un dosar de evaziune fiscala si spalare de bani cu un prejudiciu de peste 27 de milioane de lei

"Totodata, sesizarea priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului unic pct.4) art.10 alin. (12) din Legea nr. 241/2014) in raport cu prevederile constitutionale ale art.1 alin.(5) din legea fundamentala, sub aspectul exigentelor privind calitatea legii, astfel cum a fost conturat acest principiu in jurisprudenta Curtii Constitutionale si in cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, intrucat, contrar cerintelor impuse de art.1 alin.(5) din legea fundamentala, dispozitiile textului de lege aratat nu permit stabilirea, in mod clar, precis si previzibil, care sunt inculpatii care beneficiaza de dispozitiile art.10 din Legea nr.241/2015", mai indica sursa mentionata.

In finalul comunicatului, judecatorii precizeaza ca nu se substituie Legislatvului, dar trebuie sa asigure respectarea Constittiei.

In exercitarea atributiei sale constitutionale si legale privind sesizarea jurisdictiei constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare, Inalta Curte de Casatie si Justitie ramane consecventa necesitatii exercitarii acesteia exclusiv pentru considerente legate de asigurarea suprematiei Constitutiei si a legii, precum si a calitatii legii, avand in vedere efectele directe pe care astfel de chestiuni le au ulterior pentru cetatenii implicati in proceduri judiciare, examinarea efectuata de catre Sectiile Unite vizand exclusiv aspecte de legalitate si nepunand in discutie optiunile de politica legislativa, care raman incluse in marja suverana de apreciere a Legislativului.

Dupa excluderea din partid, Catalin Radulescu prezenta, pe Facebook, "adevaratele motive" ale excluderii sale din PSD, sustinand ca a sesizat "existenta unui grup mafiot, format din masoni, dar care aveau si calitatea de informatori sau ofiteri acoperiti ai serviciilor si care il inconjurasera pe Liviu Dragnea", grup din care ar face parte, intre altii, Marcel Ciolacu, Mihai Tudose, Claudiu Manda, Olguta Vasilescu, Sorin Grindeanu, Paul Stanescu si Mihai Fifor.

El ii critica si le aduse diverse acuzatii acestora, spunand ca Tudose ar fi afirmat ca va "face" cel putin 100 de milioane de euro ca premier si numindu-l pe Manda "colorat". Radulescu afirma ca "gruparea inculto-masonica-securoida care conduce acum marele PSD" nu poate ajunge "la rezultatele lui Liviu Dragnea", neavand "nici flerul, nici spiritul de luptator al lui". "Excluderea mea a fost pentru mine, un moment de usurare, pentru ca imi era greata sa va aud si sa va privesc", spune Radulescu.

Mai puteti citi