CCR îi răspunde Comisiei Europene că nu poate desființa Secția Specială. „Şi facem un pas mai aproape de Polonia şi de Ungaria”

Curtea Constituțională a României i-a transmis marți, 9 noiembrie, comisarului european pentru Justiţie, Didier Reynders, că nu poate modifica decizia prin care a stabilit că SIIJ este constituţională.

Europarlamentarul USR Ramona Strugariu a comentat comunicatul CCR susținând că țara noastră se îndreaptă spre o procedură de infringement. „Uite aşa, vom avea procedură de infringement. Şi facem un pas mai aproape de Polonia şi de Ungaria. Şi un pas mai departe de banii din PNRR”, a scris aceasta pe Facebook.

Ce spune CCR

Instituția a transmis că desfiinţarea Secţiei se poate realiza prin procedură parlamentară.

„Cu privire la scrisoarea referitoare la Decizia Curții Constituționale nr.390 din 8 iunie 2021, adresată autorităților române de dl Didier Reynders, membru al Comisiei Europene – Justiție, scrisoare care a făcut obiectul unor dezbateri publice controversate, Curtea Constituțională face cunoscut răspunsul său, trimis Ministerului Justiției în vederea „clarificării poziției cu privire la aspectele invocate în scrisoare” de către Guvernul României”, transmite CCR.

„Deciziile CCR sunt, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie şi Legii nr.47/1992, definitive şi general obligatorii, astfel că sensul scrisorii dlui Didier Reynders nu poate fi modificarea unei decizii a instanţei constituţionale, procedură care implică în mod necesar revizuirea Constituţiei.

În realitate, se urmăreşte obligarea statului român la desfiinţarea SIIJ, însă CCR nu se numără printre acele autorităţi ale statului cărora li s-ar putea opune o atare obligaţie, deoarece CCR nu are atribuţii în acest sens. Doar Parlamentul poate reglementa prin lege, în limitele marjei sale de apreciere şi a exigenţelor constituţionale, orice fel de structură cu orice fel de competenţă în materia cercetării penale a judecătorilor şi procurorilor. Imperativ este ca această materie să facă obiectul unei reglementări care să respecte principiile constituţionale ale statului de drept, vidul legislativ afectând înseşi aceste principii", transmite CCR.

Rapoartele MCV nu sunt norme de drept european

Judecătorii au mai transmis că rapoartele MCV nu sunt norme de drept european, ci recomandări.

„CCR a constatat, prin Decizia nr.390/2021, că aplicarea pct.7 din dispozitivul hotărârii CJUE, potrivit căruia o instanţă de judecată "este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE", nu are temei în Constituţia României, întrucât, aşa cum s-a menţionat în prealabil, art. 148 din Constituţie consacră prioritatea de aplicare a dreptului european obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.

Or, rapoartele MCV, întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european, pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate, înlăturând norma naţională. Cu alte cuvinte, art.148 alin.(2) din Constituţie nu poate fi incident, deoarece rapoartelor MCV le lipseşte caracterul de normă de drept european cu caracter obligatoriu. Prin urmare, judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale din moment ce ipoteza normativă a art.148 din Constituţie, care permite acest lucru, nu îşi poate găsi aplicarea/incidenţa în situaţia rapoartelor MCV.

Mai mult, Curtea a arătat că rapoartele MCV nu întrunesc nici condiţia de „normă”, deoarece nu conţin reglementări juridice, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă. Această concluzie se impune cu atât mai mult în ipoteza în care legislaţia naţională a fost declarată conformă Constituţiei de către instanţa constituţională naţională prin prisma dispoziţiilor art.148 din Constituţie", potrivit instituției.

Comisarul european pentru Justiţie a solicitat în octombrie clarificări privind decizia din luna iunie, prin care CCR a stabilit că Secţia Specială este constituţională.

"Decizia CCR este o insiruire de sofisme”

Asociatia Initiativa pentru Cultura Democratica Europeana, prin vocea vice-presedintelui sau, judecatorul Cristi Danilet, dar si Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor au criticat in termeni duri decizia de marti, 8 iunie, a Curtii Constitutionale prin care a ignorat hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene privind desfiintarea Sectiei Speciale.

"In timp ce Comisia Europeana critica Romania pentru reformele in domeniile justitie si anticoruptie, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis sa nu respecte dreptul european si a ordonat acelasi lucru judecatorilor romani.

Pe data de 8 iunie 2021, Comisia Europeana a dat publicitatii Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Comisia a atras atentia Romaniei ca, gratie Hotararii Curtii de Justitie a UE din data de 18 mai 2021, Romania are o directie clara a reformelor: trebuie sa respecte dreptul UE si sa puna in aplicare recomandarile din cadrul MCV pentru atingerea obiectivelor convenite cu prilejul aderarii.

Or, acum trei saptamani, CJUE a decis ca infiintarea SIIJ si modalitatile de desemnare a procurorilor care trebuie sa isi exercite functiile in cadrul acesteia intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si ca aceasta decizie este obligatorie pentru statul roman, revenind autoritatilor competente sa analizeze daca infiintarea SIIJ a fost justificata. In baza acestei decizii, o instanta nationala deja a decis ca SIIJ este in afara legii.

In mod cu totul surprinzator, Curtea Constitutionala a decis, tot ieri, sa nu respecte dreptul european. Ea a aratat ca o instanta judecatoreasca nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii nationale constatate ca fiind deja constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept europeana. A mai decis ca rapoartele M.C.V., intocmite in baza Deciziei 2006/928, prin continutul si efectele lor nu constituie norme de drept european pe care instanta de judecata sa le aplice cu prioritate inlaturand norma nationala.

România ar putea plăti sume enorme

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție avertizează, într-un comunicat transmis vineri, 22 octombrie, că nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021 poate determina aplicarea unor sancțiuni pecuniare imense României, într-o procedură de infringement”. Magistrații subliniază că în cazul Poloniei sumele de plată s-ar putea ridica la 1% din PIB, adică peste 5 miliarde de euro.

Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor români au luat cunoștință din presa română de scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, prin care se solicită clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/191, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții.

„În hotărârea amintită, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că România trebuie să ia măsurile adecvate pentru a îndeplini obiectivele de referință fixate în MCV, „ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în special de recomandările formulate în rapoartele MCV”, această obligație fiind în sarcina „fiecărui organ al statului membru în cauză”.

CJUE a decis că reglementările care guvernează organizarea justiției în România, cum sunt cele referitoare la numirea interimară în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare și la înființarea în cadrul Ministerului Public a unei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție, intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928, astfel încât acestea trebuie să respecte cerințele care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE.

Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum și Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale adoptate de guvernul unui stat membru care îi permite acestuia din urmă să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități.”

Secția Specială, greu de desființat

Comisia Europeană a trimis Guvernului României o scrisoare în care cere clarificări privind decizia CCR 390 din 2021, care neagă dreptul UE. Acesta este primul pas procedural spre declanșarea procedurii de infringement (sancționarea unui stat membru care nu respectă dreptul UE).

Curtea Constituțională (CCR) a decis în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR.

CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR. Practic, Curtea Constituțională a decis că dreptul intern este mai puternic decât dreptul UE.

Pe 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești stabilise, în baza deciziei CJUE din 18 mai 2021, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene. Decizia CCR a produs deja efecte. În septembrie, un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis să respingă cererea foştilor procurori DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de a constata nulitatea absolută a rechizitoriului şi a dosarului întocmit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), potrivit încheierii de şedinţă din data de 8 septembrie 2021. Judecătoarele au decis să aplice decizia CCR, care a declarat SIIJ constituţională, nu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Comunicatul integral al CCR din 9 noiembrie

538340540 Raspuns Curtea Constitutionala a Romaniei by Laurentiu Sirbu on Scribd

Germania va fi dată în judecată de Comisia Europeană, pentru că a impus plata unei "taxe de neutralitate"

Comisia Europeană ar urma să dea în judecată Germania pentru că a perceput vecinilor săi o taxă suplimentară pentru cumpărarea de gaze din depozitele sale, considerând că a încălcat...

„Un tigru de hârtie”. Cum ocolesc lobbiștii mecanismul european de transparență

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea...