Surse: Vechimea procurorilor DNA si DIICOT nu poate fi redusa de la 10 la 7 ani. CCR a admis sesizarea Curtii Supreme pe legile justitiei

Miercuri, 14 Iulie 2021, ora 12:258115 citiri
Surse: Vechimea procurorilor DNA si DIICOT nu poate fi redusa de la 10 la 7 ani. CCR a admis sesizarea Curtii Supreme pe legile justitiei
Decizie cu miza imensa la CCR FOTO CCR/ Captura foto

Curtea Constitutionala a Romaniei a admis miercuri, 14 iulie, sesizarea ICCJ pe modificarile legilor justitiei ce vizau transferul magistratilor si reducerea vechimii procurorilor de la DNA si DIICOT. Decizia a fost luata cu o majoritate 5 la 3. Judecatorii care au votat impotriva au fost Livia Stanciu, Daniel Morar si Simina Tanasescu. Raportor al CCR a fost Gheorghe Stan, fostul sef al SIIJ.

Stirea initiala: Curtea Constitutionala a Romaniei discuta, miercuri, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in legatura cu modificarile privind transferul magistratilor si reducerea vechimii procurorilor de la DNA si DIICOT.

Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, reuniti in cadrul Sectiilor Unite, au decis in unanimitate sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare, a Legii privind modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.

Modificarile adoptate de catre Senat reglementeaza transferul magistratilor in cadrul instantelor si parchetelor prin intermediul CSM si conditii de vechime reduse de la zece la sapte ani pentru procurorii DNA si DIICOT.

Conform unui comunicat al Instantei supreme, sesizarea de neconstitutionalitate priveste actul normativ in ansamblul sau, precum si anumite prevederi ale acestuia, in raport cu motive de neconstitutionalitate extrinseca si intrinseca.

"Sub aspect extrinsec, sesizarea priveste neconstitutionalitatea actului normativ in intregime, prin raportare la prevederile constitutionale ale art. 61 alin. (2) si ale art. 75, referitoare la principiul bicameralismului, intrucat forma adoptata de camera decizionala (Senatul Romaniei) modifica substantial obiectul de reglementare, configuratia si continutul legii adoptate de prima camera sesizata (Camera Deputatilor). Sub aspect intrinsec, sesizarea priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului II pct. 1 si 2 (art. 791 alin. (3) si art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) in raport cu prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigentelor privind calitatea legii; neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului II pct. 1 si 2 (art. 791 alin. (3) si art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la principiul egalitatii in drepturi; neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului II pct. 1 si 2 (art. 791 alin. (3) si art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) in raport cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutie referitoare la rolul Ministerului Public in apararea ordinii de drept", spune ICCJ.

Senatul a adoptat, la inceputul saptamanii trecute, in calitate de Camera decizionala, propunerea legislativa de modificare a legii privind statutul magistratilor si a legii organizarii judiciare, care reglementeaza transferul magistratilor in cadrul instantelor si parchetelor prin intermediul CSM si conditii de vechime reduse de la zece la sapte ani pentru procurorii DNA si DIICOT.

Proiectul mai prevede, printre altele, abrogarea articolului potrivit caruia persoanele care au ocupat minimum 10 ani functia de judecator sau procuror si magistrat-asistent, care nu au fost sanctionate disciplinar, au avut numai calificativul "foarte bine" la toate evaluarile si si-au incetat activitatea din motive neimputabile, puteau fi numite, fara concurs sau examen, in functiile vacante de judecator sau procuror, la instante sau parchete de acelasi grad cu cele unde au functionat sau la instante ori parchete de grad inferior.

Potrivit celor adoptate, transferul judecatorilor si procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al presedintelui instantei sau al conducatorului parchetului de unde se transfera si unde se transfera, insotite de punctul de vedere al presedintilor curtilor de apel/procurorilor generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel in circumscriptia carora se afla instanta/parchetul de unde se transfera si unde se transfera.

In cazul in care transferul se solicita in circumscriptia aceleiasi curti de apel/aceluiasi parchet de pe langa o instanta din circumscriptia aceleiasi curti de apel este necesar punctul de vedere al presedintelui respectivei curti de apel/procurorului general al parchetului de pe langa respectiva curte de apel.

Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer, iar procurorii nu pot fi transferati la Directia Nationala Anticoruptie sau la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

DNA si DIICOT au transmis un Memoriu Amicus Curiae in care sustin ca reducerea vechimii de la 10 la sapte ani pentru accederea intr-un post de procuror in cadrul celor doua Directii este un demers legislativ necesar, mentinerea acesteia la 10 ani, in conditiile existentei unui deficit de personal de 40%, fiind de natura sa conduca la o gestionare precara a fenomenului criminalitatii organizate si coruptiei la nivel inalt.

De asemenea, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a anuntat marti ca sustine reducerea vechimii necesare pentru accederea in cadrul DNA si DIICOT, avand in vedere lipsa "acuta" de personal cu care s-au confruntat cele doua structuri de parchet in mod constant in ultimii ani.


Asociatiile magistratilor cer Procurorului General sesizarea Comisiei de la Venetia


Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie: Procurorul General al Romaniei trebuie sa solicite Curtii Constitutionale sesizarea Comisiei de la Venetia cu un memoriu amicus curiae in ceea ce priveste obiectia de neconstitutionalitate vizand actul normativ prin care se reduce vechimea procurorilor DNA si DIICOT.


Pe rolul Curtii Constitutionale se gaseste maine obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara - PLx 125/2021; Legea nr. 196/2021, formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Potrivit art. 3 par.2 si 4 al Statutului sau revizuit, adoptat de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei la data de 27 februarie 2002, Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (in continuare Comisia de la Venetia) coopereaza cu curtile constitutionale ale statelor membre ale Consiliului Europei, textul neimpunand nicio conditie specifica.

Forma in care se concretizeaza aceasta cooperare este aceea a memoriilor Amicus curiae, iar Comisia de la Venetia a elaborat numeroase astfel de memorii - spre exemplu, la cererea presedintelui Curtii Constitutionale a Republicii Moldova, Comisia de la Venetia a elaborat nu mai putin de 5 astfel de avize (avizul nr. 880/2017 din 13 martie 2017, avizul nr. 972/2019 din 9 decembrie 2019, avizul nr. 967/2019 din 9 decembrie 2019, avizul nr. 1003/2020 din 11 decembrie 2020 si avizul nr. 1020/2021 din 23 martie 2021).[1] De asemenea, potrivit raportului sau de activitate pentru anul 2019, Comisia de la Venetia a emis 5 avize in calitate de Amicus Curiae (2 la solicitarea Curtii Constitutionale din Ucraina, 2 la solicitarea Curtii Constitutionale din Republica Moldova si unul la solicitarea Curtii Europene a Drepturilor Omului).

Asa cum a retinut in Decizia nr. 33/2018, doar Curtea Constitutionala poate aprecia asupra oportunitatii formularii unei cereri catre Comisia de la Venetia, in functie de obiectul controlului de constitutionalitate.

Potrivit initiatorilor proiectului de lege, modificarea vechimii necesare unui procuror pentru a fi numit in cadrul DNA si DIICOT este necesara intrucat aceasta a crescut, in urma modificarilor legislative operate in anul 2018, de la 6 ani la 10 ani, ceea ce a dus la reducerea bazei de selectie a candidatilor; astfel, la data de 12 ianuarie 2021, la DNA erau vacante 14 posturi de conducere si 41 de posturi de executie, ce reprezentau nu mai putin de 26,7% din totalul posturilor de executie, in timp ce la DIICOT deficitul era de 19 posturi de conducere si 19 posturi de executie. Este de mentionat ca proiectul de lege aduce vechimea nu la 6 ani, cum a fost in forma initiala a legii, ci la 7 ani.

DNA si DIICOT, in memoriile amicus curiae trimise in acest dosar Curtii Constitutionale, au aratat urmatoarele: "Modificarea Legii nr. 304/2004, in sensul reducerii vechimii necesare pentru functionarea procurorilor in cadrul DNA si DIICOT, este un demers legislativ necesar si solicitat, in mod constant, de catre conducerea Ministerului Public, avand in vedere ca in perioada 2017-2021 cele doua institutii au intampinat dificultati in derularea activitatilor curente, in contextul unui deficit de personal de peste 40%. Mentinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror in cadrul DNA si DIICOT, in conditiile in care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natura sa conduca la o gestionare precara a fenomenului criminalitatii organizate si coruptiei la nivel inalt, sa creasca riscurile pentru ordinea publica si siguranta cetateanului, asociate acestor tipuri de infractiuni si sa duca la imposibilitatea indeplinirii obligatiilor asumate de autoritatile nationale din perspectiva conventiilor internationale impotriva coruptiei, strategiilor de combatere a criminalitatii organizate si coruptiei la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate si strategiei Uniunii Europene in materie de droguri."[2]

Combaterea coruptiei (ce constituie obiectul de activitate al DNA) face obiectul Deciziei Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui Mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei (in continuare MCV), mai precis al obiectivului de referinta nr. 3 - "Continuarea, in baza progreselor realizate deja, a unor cercetari profesioniste si impartiale cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel inalt."

In legatura cu forta juridica a acestei decizii, hotararea CJUE din 18 mai 2021, cauza Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii, a stabilit ca Decizia MCV si rapoartele intocmite de Comisia Europeana in temeiul sau sunt acte ale UE, care pot fi interpretate de Curte - "Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, precum si rapoartele intocmite de Comisia Europeana pe baza acestei decizii constituie acte adoptate de o institutie a Uniunii, care pot fi interpretate de Curte in temeiul articolului 267 TFUE".

Curtea a mai stabilit ca Decizia MCV este obligatorie in toate elementele sale si ca obiectivele de referinta pe care le contine sunt obligatorii, in sensul ca Romania este obligata sa ia toate masurile care se impun pentru atingerea acestor obiective, tinand seama in mod corespunzator de principiul cooperarii loiale si de recomandarile formulate in rapoartele MCV - "Decizia 2006/928 intra, in ceea ce priveste natura sa juridica, continutul sau si efectele sale in timp, in domeniul de aplicare al Tratatului intre statele membre ale Uniunii Europene si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana. Aceasta decizie este obligatorie in toate elementele sale pentru Romania atat timp cat nu a fost abrogata. Obiectivele de referinta care figureaza in anexa la aceasta urmaresc sa asigure respectarea de catre acest stat membru a valorii statului de drept prevazuta la articolul 2 TUE si au caracter obligatoriu pentru statul membru respectiv, in sensul ca acesta din urma este tinut sa ia masurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, tinand seama in mod corespunzator, in temeiul principiului cooperarii loiale prevazut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele intocmite de Comisie pe baza Deciziei 2006/928, in special de recomandarile formulate in rapoartele mentionate."

In fine, problema vechimii cerute pentru accederea la DNA a fost analizata in cel mai recent raport MCV, din 8 iunie 2021 - "Printre problemele generale privind resursele umane ale sistemului judiciar care afecteaza, de asemenea, DNA se numara restrictiile privind delegarile si numarul important de pensionari. Printre problemele specifice DNA se numara faptul ca cerintele privind vechimea in munca pentru a putea lucra in cadrul DNA s-au modificat brusc la 10 ani, precum si inregistrarea examinarii orale de catre CSM a candidatilor care doresc sa ocupe posturi care nu sunt de conducere (spre deosebire de alte departamente de urmarire penala), ceea ce ii descurajeaza pe candidati. Pentru sefii de sectie, cerinta privind vechimea in munca este de 15 ani."

In raportul MCV din 13 noiembrie 2018, Comisia Europena a recomandat colaborarea cu Comisia de la Venetia pentru reformarea justitiei (in conditiile in care legile justitiei suferisera modificari consistente in anul 2018) - "Revizuirea legilor justitiei, tinand seama pe deplin de recomandarile formulate in cadrul MCV, precum si de recomandarile Comisiei de la Venetia si ale GRECO."

In cel mai recent aviz elaborat cu privire la Romania, nr. 1036/2021 din 5 iulie 2021, Comisia de la Venetia a salutat intentia autoritatilor romane de a reforma sistemul judiciar si a restabili competenta parchetelor specializate precum DNA si DIICOT, si le-a incurajat sa continue reforma ampla, si si-a declarat disponibilitatea de a ramane la dispozitia lor pentru orice asistenta viitoare ar solicita.

Or, proiectul de lege de reducere a vechimii urmareste practic reformarea sistemului judiciar cu privire la cadrul institutiilor anticoruptie, iar realitatea legislativa romaneasca trebuie ancorata in contextul mai larg al statelor europene, cel putin ale celor cu structuri similare de parchet (Albania, Moldova, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Ucraina).

Comisia de la Venetia a stabiit ca "Folosirea procurorilor specializati in astfel de cazuri [coruptie, spalare de bani, trafic de influenta etc.] a fost angajata cu succes in multe state. Infractiunile in cauza sunt specializate si pot fi mai bine investigate si urmarite de personal specializat. In plus, investigarea acestor infractiuni necesita foarte des persoane cu experienta specifica. Cu conditia ca actele procurorului specializat sa faca obiectul unui control judiciar adecvat, aduce multe beneficii si nu exista obiectii generale fata de un astfel de sistem." CDL-AD (2014) 041, Aviz interimar privind proiectul de lege privind Parchetul de Stat al Muntenegrului, par.17, 18 si 23[3]

In cazul Ucrainei, Comisia de la Venetia a emis un aviz chiar cu privire la instantele anticoruptie,[4] ceea ce face extrem de utila implicarea organismului consultativ al Consiliului Europei in chestiuni constitutionale si in prezenta cauza.

Comisia este recunoscuta pe plan international drept o instanta de reflectare independenta si contribuie, in egala masura, la diseminarea si dezvoltarea patrimoniului constitutional comun, jucand un rol unic in acordarea prompta a unor solutii constitutionale pentru statele in tranzitie, conform standardelor si bunelor practici in domeniu. Comisia de la Venetia isi propune drept scop sa difuzeze si sa dezvolte justitia constitutionala. Comisia poate emite avize la cererea Comitetului Ministrilor, a Adunarii Parlamentare, a Congresului Autoritatilor Locale si Regionale din Europa, a Secretarului General si la cererea unui stat, a unei organizatii internationale sau a unui organism international care participa la lucrarile Comisiei.

Potrivit art.11 din Constitutia Romaniei, Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. Romania a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulata prin Rezolutia nr. 37/1993 a Comitetului de Ministri al CE. Aderarea la Consiliul Europei, organizatie fondata pe principiile respectului pentru drepturile si libertatile fundamentale ale omului, pentru valorile democratiei si ale statului de drept, a constituit o etapa obligatorie in promovarea demersurilor Romaniei de aderare la Uniunea Europeana (UE) si la Organizatia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

In consecinta, adresam un apel Procurorului General al Romaniei pentru a solicita Curtii Constitutionale sesizarea Comisiei de la Venetia cu un memoriu amicus curiae in ceea ce priveste obiectia de neconstitutionalitate vizand actul normativ prin care se reduce vechimea procurorilor DNA si DIICOT.

Stelian Ion, mesaj dur inaintea deciziei CCR


Ministrul Justitiei, Stelian Ion, a avertizat vineri, 9 iulie, inainte de decizia Curtii Contitutionale (CCR) privind legea care scade experinta necesara procurorilor care vor sa intre in DNA si DIICOT, ca lupta impotriva coruptiei a fost afectata de "loviturile din ultimii ani, date inclusiv prin modificarile legislative adoptate in legislatura trecuta".

Acesta a avertizat ca liniile rosii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice are fiecare.

Reamintim ca dupa ce noua coalitie a redus cerinta de varsta pentru procurorii DNA si DIICOT, dupa ce fusese majorata de ministrul Tudorel Toader, Curtea Suprema a atacat la CCR prevederea. Legat de sesizarea CCR, depusa de Curtea Suprema condusa de judecatoarea Corina Corbu, Stelian Ion arata intr-o postare pe Facebook ca "ar fi extrem de grav daca analiza CCR s-ar extinde si asupra altor aspecte, stabilind conditii pentru recrutarea pentru DNA si DIICOT care in prezent nu sunt prevazute de lege. Intr-o astfel de neagra varianta, cele doua structuri specializate ar fi practic decimate".

"Lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate trebuie sa continue in ritm accelerat.

Loviturile din ultimii ani, date inclusiv prin modificarile legislative adoptate in legislatura trecuta, constituie impedimente reale impotriva atingerii acestui scop.
Una dintre masurile legislative solicitate in mod legitim de catre DNA si DIICOT a constituit-o scaderea vechimii pentru selectia in cadrul DNA si DIICOT de la 10 ani (varianta introdusa prin legile Iordache) la 7 ani. In felul acesta ar creste baza de selectie a procurorilor, astfel incat sa poata fi rezolvate problemele grave de personal cu care se confrunta cele doua structuri specializate de parchet.

Din pacate, propunerea legislativa solicitata de atata vreme de catre DNA si DIICOT si votata in parlament de actuala coalitie a fost atacata la CCR, existand riscul compromiterii proiectului.

Mai mult decat atat, ar fi extrem de grav daca analiza CCR s-ar extinde si asupra altor aspecte, stabilind conditii pentru recrutarea pentru DNA si DIICOT care in prezent nu sunt prevazute de lege. Intr-o astfel de neagra varianta, cele doua structuri specializate ar fi practic decimate.

Ministerul Justitiei a redactat ample aparari fata de aceasta sesizare, spre a fi avute in vedere de catre CCR la termenul din 14 iulie.

Salut luarea de pozitie a DNA, a DIICOT si a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care a fost tras un puternic semnal de alarma si s-a explicat public cat de necesar este proiectul de lege si cat de grav ar fi ca sesizarea sa fie admisa de CCR - situatie in care lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate ar primi o grea lovitura.

Cred ca in toate trebuie sa existe masura si echilibru, cred ca liniie rosii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice, ideologii si convingeri are fiecare dintre noi. Ordinea de drept, bunastarea, siguranta si viata romanilor sunt mai presus decat orice", a scris ministrul Justitiei pe pagina sa de Facebook.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News