Catalin Raiu: Raportul SUA privind libertatea religioasa, intre text si context

Luni, 22 Iunie 2020, ora 11:53
2727 citiri
Catalin Raiu: Raportul SUA privind libertatea religioasa, intre text si context

Presedintele Barack Obama declara in anul 2015 ca libertatea religioasa nu poate fi un motiv pentru a nega drepturile LGBT, iar presedintele Donald Trump a cerut recent pe un ton abrupt redeschiderea lacasurilor de cult in ciuda faptului ca pandemia actuala nu s-a domolit inca. Doua raportari diferite fata de exercitarea libertatii religioase, care, insa, se fundamenteaza simultan, in mod coerent, in establishmentul american.

SUA ca exportator de libertate religioasa

Departamentul de Stat al SUA publica anual un raport asupra libertatii religioase pentru aproape fiecare tara din lume. Spre deosebire de organizatiile internationale care-si culeg informatiile atat din surse publice, cat si direct de la expertii proprii si-si avanseaza concluziile mai degraba prin urecheli diplomatice sau sanctiuni politice, Departamentul de Stat face consultari cat se poate de transparente cu totii actorii implicati si-si publica concluziile intr-un document anual substantial. Este un raport al establishmentului politico-birocratic american, maturizat in ultimii 20 de ani in cadrul Biroului pentru Libertatea Religioasa Internationala, a Comisiei bipartizane pentru Libertatea Religioasa Internationala si a pleiadei de ONG-uri si think-tank-uri dedicate libertatii religioase.

In anul 2019 tara noastra a primit vizita ambasadorului pentru libertate religioasa Samuel Brownback, prima vizita a unui astfel de diplomat in Romania, tara aflata la confluenta mai multor interese geopolitice. Vizita reputatului diplomat a avut scopul de a sensibiliza oficialitatile noastre sa se alature modelului occidental al libertatii religioase in detrimentul intereselor rusesti din regiune prin actiuni si gesturi concrete, nematerializate pana in prezent. Una dintre acestea, mentionata explicit de raport este importanta unei cooperari cat mai stranse cu Departamentul de Stat si UE prin infiintarea mandatului de reprezentant pentru promovarea libertatii religioase (Special Envoy for FoRB) pe modelul reprezentarii nationale pentru combaterea antisemitismului. In prezent, Romania este membra a International Holocaust Remembrance Alliance, dar nu si a International Religious Freedom Alliance.

Mandatul deja creat la nivelul SUA, Comisiei Europene, a majoritatii tarilor membre UE si a altor state democratice are un rol mixt: pe de o parte, un rol de expertiza prin schimb de cunoastere si activitati comune pe domeniul libertatii religioase (exemplu: standarde internationale si bune practici care sa afecteze cat mai putin libertatea religioasa in timpul pandemiei), iar pe de alta parte, un rol diplomatic de promovare a modelului national al libertatii religioase, relatiei stat-culte si resurselor democratice generate de viata religioasa.

Raportul SUA este o fotografie contextualizata a modului in care libertatea religioasa este prezenta in tesatura societatii, la nivelul politicilor guvernamentale si a legislatiei. Analiza se doreste a fi simultan exhaustiva, dar si orientata politic prin comparatie cu rapoartele formulate in cazul altor tari sau cu cele anterioare dedicate Romaniei. Raportul trebuie incadrat in contextul parteneriatului strategic dintre cele doua tari, un parteneriat strategic insuficient consolidat de partea romana.

Prin comparatie cu Europa unde libertatea religioasa a fost conotata mai degraba negativ pentru ca este in buna masura articulata conceptual simultan cu dislocarea pozitiei dominante a Bisericii Catolice si ulterior a Bisericilor nationale, in SUA libertatea religioasa a fost inca de la inceputurile constitutionalizarii regimului politic nu doar piatra de temelie a democratiei liberale, ci si instrument de blocare a consacrarii vreunei Biserici oficiale ("Congress shall make no law respecting an establishment of religion, or prohibiting the free exercise thereof" - primul amendament la Constitutia SUA, 1791).

Bazata simultan pe libertatea religioasa ca drept individual si pe o relatia non-exclusivista cu Bisericile, viata religioasa americana a reprezentant in intreaga istorie o dominanta a vietii sociale si una dintre principale surse ale capitalului social. Avem deseori imagini total opuse despre SUA: este simultan o tara profund religioasa, dar si profund liberala atat in sens clasic, cat si in sensul noului tip de libertarianism cultural si social. Avand aceste resurse si lovindu-se de nevoia de a intelege mai bine modul in care viata religioasa influenteaza natura diferitelor regimuri politice din lume, la finele anilor 1990 in cadrul Departamentului de Stat a luat nastere Biroul pentru Libertatea Religioasa Internationala prin consens politic intre republicani si democrati cu scopul de a milita pentru reducerea persecutiilor religioase in lume si de a promova libertatea religioasa. Una dintre principalele activitati ale Biroului este tocmai aceea de a redacta raportul anual pe libertate religioasa, drept fundamental pus in relatie directa cu gradul de pluralism religios, lipsa imixtiunii statului in treburile organizatiilor religioase, reducerea discriminarii religioase etc.

Ce spune raportul?

Prima observatie asupra raportului este dimensiunea redusa (22 pagini) in comparatie cu cele dedicate altor tari (70-80 pagini). Acest lucru indica faptul ca, in general, in Romania avem un nivel bun al respectarii libertatii religioase. Se remarca ulterior disproportia cu care sunt tratate diferite teme in comparatie cu cele legate de memoria Holocaustului si combaterea antisemitismului. Disproportia este generata, din pacate, de cresterea gesturilor si practicilor antisemite, atat in numar, cat si in intensitate, nu doar in Romania, ci in general in Europa. In acest context, raportul evidentiaza aportul presedintelui Klaus Iohannis la conturarea legislatiei pentru prevenirea si combaterea gesturilor si discursurilor antisemite initiate de liderii comunitatilor evreiesti din Romania, Aurel Vainer si Silviu Vexler, si saluta totodata demararea procedurilor pentru amenajarea Muzeului National de Istorie a Evreilor si al Holocaustului.

Departamentul de Stat observa anual chestiuni de detaliu birocratic, de exemplu faptul ca la inscrierea unei asociatii religioase este necesara trimiterea catre Guvern a datelor de identificare a membrilor fondatori (cel putin 300 persoane), situatie nejustificata in contextul GDPR, dar si discriminatorie prin comparatie cu alte tipuri de organizatii religioase.

Este reluata si completata cu informatii la zi tema retrocedarilor proprietatilor catre unele culte, in special cele catre Bisericile istorice maghiare, Reformata si Romano-Catolica. Traditia birocratica americana tinde sa sustina punctul de vedere al cultului in fata punctului de vedere al statului, fara a prezenta si pozitia celor care se ocupa de retrocedari (Comisia Speciala pentru Retrocedari din cadrul ANRP). Cu toate acestea, proportia relativ egala a numarului de cazuri acceptate si respinse pentru a primi compensatie din partea statului arata stabilirea unei politici "de la caz la caz" si nicidecum a unei politici anti-retrocedare a statului. Se remarca la acest capitol faptul ca nu apar si clamarile BOR referitoare la retrocedari.

Legat de episodul Valea Uzului, un subiect ce a generat multe dezbateri incinse in anul 2019, Raportul incearca sa-l prezinte intr-o nota neutra: "because religion and ethnicity are closely linked, it was difficult to categorize the following incidents as based solely on religious identity". Deja UDMR s-a grabit sa speculeze politic raportul, presedintele Kelemen Hunor insistand pe faptul ca incidentele de la Valea Uzului au condus la profanari in cimitir. Teza este contrazisa de pozitiile tuturor institutiilor statului roman si a mass-media din tara noastra, din care rezulta ca la Valea Uzului nu s-a produs nicio profanare a niciunui mormant. De altfel, Parchetul a dispus deja neinceperea urmarii penale pentru partile implicate in incidentele de la Valea Uzului din iunie 2019.

Nu putem spune ca incidentele de la Valea Uzului fac cinste romanilor si maghiarilor deopotriva sau ca au o motivatie religioasa aparte, insa putem spune ferm ca responsabilitatea pentru producerea unor astfel de tensiuni gratuite revine, in egala masura, liderilor ambelor comunitati.

Chestiunile restante si mai ales cele asupra carora s-a ezitat in anii 1990 cum ar fi tema cimitirelor, retrocedarea proprietatilor in special in cazul Bisericii Greco-Catolice sunt puse pe seama faptului ca nu libertatea religioasa a stat la baza relatiei stat-culte in Romania in ultimii 30 de ani, ci mai degraba o negociere intre culte cu arbitrajul statului ponderat de diferite intelegeri locale.

Usor contondent la adresa Bisericii Ortodoxe Romane in editiile din anii trecuti, raportul pe anul 2019 pastreaza un ton critic si identifica exemple in care nu neaparat autoritatile, ci mai degraba spontaneitatea colectiva se loveste de pozitia dominanta din punct de vedere numeric si cultural a BOR. Dincolo de acest lucru, raportul invita BOR la dialog si parteneriat in beneficiul consensului democratic.

Text si context

De regula, raportul anual al SUA este receptat si citit la noi in buna traditie administrativa de tip defensiv ca un document birocratic continand critici de care trebuie sa ne aparam. Ca si in cazul altor tari, eventualele imprecizii din raport sunt aspru criticate in birourile guvernamentale, dar aproape niciodata nu devin motive de discutii orientate strategic pentru a imbunatati cadrul libertatii religioase. Tocmai de aceea, raportul cuprinde observatii reiterate din anii trecuti, devenite deja cronice. In egala masura, fiind un text orientat diplomatic, sub text trebuie cautat contextul. Sub epiderma legislatiei si a structurilor si procedurilor birocratice, zace in esenta, simultan si paradoxal, atat o relatie de indiferenta fata de libertatea religioasa, cat si o achitare de sarcini a Romaniei invitata, insa, sa faca mai mult. Pare ca libertatea religioasa e un drept garantat, bun de invocat in discursuri festive, dar care totodata nu penetreaza straturile profunde ale statului sau ale culturii civice. Statul nu are politici publice predictibile fata de libertatea religioasa nu doar din propria-i vina, ci si pentru ca societatea ca atare nu a reusit inca sa produca o cultura a drepturilor si libertatilor.

Catalin Raiu este cadru didactic la Facultatea de Administratie si Afaceri a Universitatii din Bucuresti si reprezentantul Romaniei in panelul de experti pe libertate religioasa al OSCE

Articol preluat de pe marginalietc.ro

Nicuşor Dan anunţă că şefa ASSMB va fi înlocuită din funcție. „Oare ce crede cetăţeanul român”
Nicuşor Dan anunţă că şefa ASSMB va fi înlocuită din funcție. „Oare ce crede cetăţeanul român”
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan a declarat joi, 28 martie, că şefa Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Gabriela Sivache, va fi înlocuită din funcţie, pentru că...
Politicienii români care au fost țintiți de hackeri sprijiniți de Rusia. „Agresiunile se desfășoară împotriva demnitarilor vocali”
Politicienii români care au fost țintiți de hackeri sprijiniți de Rusia. „Agresiunile se desfășoară împotriva demnitarilor vocali”
Războiul hibrid dus de Rusia afectează și politicienii români. Mai multe grupuri de hackeri sprijiniți de Rusia, China și Iran au avut ca țintă în ultimii ani politicieni și oficiali...
#libertatea religioasa, #Departamentul de Stat SUA , #eveniment