Are un PIB mai mare ca al unor state UE si o populatie tanara si foarte educata. Totusi, ce-i lipseste Bucurestiului sa devina "o capitala europeana sexy"?

Cu un PIB de 51 de miliarde de euro, peste cel al unor state precum Lituania sau Slovenia si putin sub cel al Croatiei, Bucurestiul este de departe cea mai bogata regiune a Romaniei, concentrand circa 20% din economia tarii. Tot aici, peste jumatate din tinerii cu varstele intre 30 si 34 de ani au studii superioare, mai mult decat dublu fata de media nationala, cu 53% din populatia activa a regiunii care lucreaza in domenii legate de stiinta si tehnologie. Potrivit expertilor in domeniu, desi Capitala Romaniei este o zona extrem de atractiva pentru tinerii din tara, dar si pentru companiile internationale, pentru a deveni o "Capitala europeana sexy" orasul are nevoie de o strategie pe termen lung si un model de implicare reala a oamenilor in dezvoltarea orasului.

"Capitala are foarte mult potential in a atrage resurse umane calificate, acesta fiind motivul pentru care Bucurestiul a crescut fata de restul tarii mult mai rapid, chiar daca intr-un mod mai degraba haotic. Acum, daca Bucurestiul va deveni un oras sexy pentru industriile creative, pentru antreprenori digitali - pentru a atrage in continuare acelasi gen de resurse capabile sa aduca plus-valoare pe termen lung - e nevoie de anumite lucruri ce ar trebui sa se intample in urmatorii patru, sase, opt ani", sustine Gratian Mihailescu, fondatorul Urbanize Hub.

El puncteaza si lipsurile pe care le are Bucurestiul. "Minusurile le stim foarte bine, fie ca vorbim de mobilitate urbana, de spatii verzi, de spatii publice de calitate, de poluare - sunt mai multi factori care nu ajuta la calitatea vietii. Cu cat investitiile publice si proiectele desfasurate de noua administratie vor fi mai inspre oameni, cu atat Bucurestiul are sanse mai mari sa devina un oras sexy. Pentru ca Bucurestiul, in continuare chiar si asa cum este el, ramane atragator in special pentru ca este un oras ieftin. Sa ne uitam la ce s-a intamplat in Berlin cu Berlinul de Est care a fost un oras ieftin, cu chirie mica, a reusit sa atraga foarte multi creativi, a atras foarte multi inovatori, si a rezultat o adevarata cultura urbana facand din Capitala Germaniei un hub de creatie si inovatie", spune Mihailescu.

Privatul a luat-o mult in fata administratiei Bucuresti

"Probabil aici trebuie lucrat. Ca investitiile publice sa fie mai de calitate si mai cu cap si Capitala noastra poate ajunge un hub cel putin pentru Sud-Estul Europei si un oras atractiv cu adevarat. Vorbim de un oras cu un PIB mai mare ca al unor tari UE, chiar daca mai mici, iar daca ne uitam la PIB-ul pe cap de locuitor vorbim de cifre asemanatoare cu ce are Lisabona sau chiar Berlinul. In acelasi timp trebuie sa intelegem ca acest PIB si aceasta efervescenta economica a fost adusa mai degraba de privat, si mai putin de investitiile de stat. Privatul a luat-o mult in fata administratiei Bucuresti si asta se vede in faptul ca avem o dezvoltare putin haotica - unele zone, precum Pipera, sunt sufocate de aceasta dezvoltare ce s-a facut fara niciun plan, iar asta inseamna ca noua administratie ar trebui sa-si inteleaga prioritatile, bugetul pe care-l are, faptul ca ar trebui sa fie mai colaborativa cu expertiza care exista in comunitate, pentru ca Bucurestiul bubuie in expertiza, si sa o foloseasca in proiectele de dezvoltare. Lucrurile se vor schimba in orasul nostru, chiar daca nu peste noapte. Nicio administratie nu poate face minuni in patru ani", a mai declarat fondatorul Urbanize Hub.

In opinia sa, genul de relatie ce exista intre administratia locala din Cluj-Napoca si Universitatea Babes-Bolyai este o exceptie la nivelul intregii tari, insa acesta este modelul pe care si Bucurestiul va trebui sa-l urmeze.

"Noi am facut un turneu prin Romania anul asta si am stat de vorba cu oameni din peste 20 de orase - iar concluzia noastra este ca acest mod de guvernare participativa/colaborativa o gasim doar in Cluj, pentru ca sunt niste relatii create in timp acolo. Vorbim de un oras mai mic, principalii lideri urbani de acolo se cunosc de mult timp, nici nu sunt foarte multi - arhitectul X se stie cu directorul de clasa pe digital cu mana dreapta a primarului - sunt niste oameni faini, deschisi, dar sunt niste relatii construite in timp. In Capitala nu au existat astfel de relatii, si vorbim de un ecosistem care se construieste in timp, sunt niste relatii umane ce au nevoie de sinergie. Singurul ecosistem urban colaborativ, in care exista ONG-uri, business, administratie, expertiza este la Cluj. De exemplu la Brasov, la Iasi, pana si la Oradea, ca toata lumea vorbeste de Oradea - acolo a fost un primar care a fost locomotiva si a tras totul, vorbim de un model al unui lider vizionar, care a aplicat niste concepte inovative, dar nu cred ca acesta e modelul benefic", a mai precizat Gratian Mihailescu.

Capitala a devenit un oras "de hipsteri digitalizati"

Filosoful Sorin Cucerai sublinia, intr-o postare recenta pe pagina sa de Facebook, faptul ca Bucurestiul a devenit, intr-o masura semnificativa, un oras "de hipsteri digitalizati - creativi sau corporatisti - cu venituri destul de ridicate si cu o rata scazuta a inegalitatii de venit. Saracia e la un nivel scazut (semnificativ sub media nationala), iar nivelul de educatie e ridicat".

"40,3% dintre locuitorii regiunii Bucuresti-Ilfov cu varsta intre 25 si 64 de ani au studii superioare - de departe cel mai mare procent din tara. In 2016 erau 35%. 54,3% dintre cei cu varsta cuprinsa intre 30 si 34 de ani din regiunea Bucuresti-Ilfov au studii superioare (47,8% in 2016) - de departe cel mai mare procent din tara (mai mult decat dublu fata de media nationala). Somajul in regiunea Bucuresti-Ilfov e de 2,5% (al doilea cel mai mic din tara). Rata somajului in randul tinerilor (in aceeasi regiune) e de 6,3% (aproape 10% in 2016). 53% din populatia activa a regiunii lucreaza in domenii legate de stiinta si tehnologie. 45,2% din populatia activa a regiunii lucreaza in servicii knowledge-intensive (41,3% in 2016) - de departe cel mai mare procent din tara, dublu fata de media nationala.

Doar 11% dintre locuitorii regiunii sufera de privatiuni materiale severe. Doar 14% dintre locuitorii regiuni sunt expusi riscului saraciei si excluziunii sociale (32% in 2016). 75% dintre locuitorii regiunii folosesc regulat internetul. 63% dintre locuitorii regiunii folosesc zilnic internetul. 69% dintre locuitorii regiunii acceseaza internetul (si) cand nu sunt acasa sau la munca. 91% dintre cei care locuiesc in regiunea Bucuresti-Ilfov au acces la internet de banda larga. Mai putin de 10% dintre locuitorii regiunii nu au folosit niciodata un computer (de departe cel mai mic procent din tara). Doar 6,1% dintre locuitorii activi ai regiunii sunt expusi riscului de saracie inainte de transferurile sociale - de peste patru ori sub media nationala", arata acesta, citand datele Eurostat pentru anul 2019.

In ceea ce priveste economia municipiului Bucuresti, aceasta a crescut in termeni nominali de patru ori fata de anul 2005, iar in aceeasi vreme PIB per capita s-a triplat. Astfel, de la un PIB de 62,7 mld. lei in 2005, in 2019 PIB-ul estimat a fost de 248 mld. lei, circa un sfert din economia romaneasca. Iar in ceea priveste PIB-ul pe locuitor, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara recent ca Bucurestiul si zona Ilfov sunt in apropierea Berlinului, de exemplu, si peste Lisabona.

Capitala a suferit din cauza lipsei colaborarii intre autoritati

Pe de alta parte, sociologul Vladimir Ionas considera ca diferenta principala nu este atat intre Bucuresti si restul tarii, cat intre urbanul mare si urbanul mic, plus zona rurala, iar dezvoltarea Capitalei are de suferit in masura in care nu a existat intotdeauna o colaborare si coordonare intre autoritatile centrale si cele locale.

"Din pacate, noi avem doua Romanii, Bucurestiul nu este diferit, din perspectiva asteptarilor cetatenilor, a posibilitatilor, a obiectivelor pe care le au oamenii din orasele mari din tara - Cluj, Timisoara, Constanta. Evident ca Bucurestiul are avantajul ca este Capitala tarii si cel mai mare oras, de unde si puterea economica mare, aici fiind cele mai mari companii mari.

Din pacate si cheltuielile acestui oras sunt foarte mari - este un oras invechit, construit pentru a face fata unui anumit numar de locuitori, si deja cred ca acest numar de locuitori a fost depasit.

Din punct de vedere al infrastructurii, in niciun caz nu a fost prevazut pentru un numar atat de mare de masini si pentru un asemenea aflux de masini din zonele limitrofe. Stim cu totii problemele de infrastructura cu care se confrunta acest oras si care probabil, incet incet se vor rezolva. Dureaza, e nevoie de consens, si de colaborare intre toate institutiile statului. Altfel, suntem singura capitala europeana unde metroul nu e la primarie, centura e la altcineva, bulevardele principale la o primarie, cele secundare la alta - vorbim de ani de zile despre descentralizare, dar nu suntem in stare sa gasim solutiile cele mai bune pentru a rezolva toate aceste probleme. Pana nu putem rezolva toate aceste chichite birocratice nu putem avansa ca oras", este de parere acesta.

Avarie majoră la Termoenergetica. Firea nu pierde ocazia să-l atace pe Nicușor Dan, pentru că jumătate dintre bucureşteni se spală cu apa încălzită la ibric

ELCEN a anunţat o avarie majoră la reţeaua de termoficare operată de Termoenergetica, CET Bucureşti Vest fiind indisponibilizată, iar CET Grozăveşti neputând fi pornită. În acest...

Femeie urmărită în trafic de soț și bătută prin geamul spart al mașinii. Unde a fost prins agresorul

Poliția Capitalei a anunțat că un bărbat de 53 de ani a fost reţinut de poliţiştii din Bucureşti, după ce şi-a urmărit soţia în trafic, a spart geamul maşinii şi a lovit-o. A fost...