Alexandra Furnea, supravietuitoare de la Colectiv, despre demiterea lui Vlad Voiculescu: "Am calcat in picioare sansa unei schimbari reale"

Alexandra Furnea, unul dintre supravietuitorii incendiului de la Colectiv, a povestit pe pagina ei de Facebook traumele prin care a trecut in spitalele din Romania. Despre demiterea lui Vlad Voiculescu, ea spune ca "Noi am calcat in picioare sansa unei schimbari reale care necesita timp pentru a se produce intr-un mod palpabil"

"Pana acum cativa ani, credeam ca raul este ceva abstract. Sistemul medical din Romania imi ucisese tatal, dar am gasit cumva puterea sa iert medicii care luasera decizia sa-i faca de urgenta o operatie experimentala, la care n-au recunoscut ca nu se pricep.

Am inteles ca hotarasera gresit cand l-am gasit cazut pe jos, in holul din micul nostru apartament. Cu putinele cunostinte pe care le aveam la varsta de 14 ani, am incercat sa-i fac manevrele de resuscitare, dar n-am obtinut nimic. Inima lui iubita se oprise pentru totdeauna in pieptul pe care il apasam stangaci, cu maini prea mici care tremurau de frica si de durere.

Ambulanta a sosit cu intarziere, la mai mult de 20 de minute de la apel, desi era vorba despre o urgenta majora. Paramedicii si-au declansat de cateva ori defibrilatoarele si apoi si-au plecat palmele peste pleoapele tatalui meu, acoperindu-i ochii dragi cu intuneric. Si totusi i-am iertat pe toti atunci, din sufletul meu de copil, invinovatindu-ma in schimb pe mine.

Nu ajunsesem la timp acasa. Asta era. Manevrele mele au fost prea slabe. Il lasasem sa imi care bicicleta pe scari cu cateva saptamani in urma si fusese prea grea.

Am trait cu vina aceasta in suflet multa vreme si am asistat neputincioasa la destramarea familiei mele, la suferinta imposibil de rostit a mamei, la sfasierea surorii mele. Am vrut sa le vindec pe amandoua de chinurile lor, dar n-a fost chip. Toata dragostea din lume n-a putut umple golul disparitiei lui Tatcas si am ramas toate, intr-un fel sau altul, strambe, gasindu-ne vinovatii in noi, acolo unde nu era decat durerea imensa a pierderii", a explicat Alexandra Furnea.

Treisprezece ani mai tarziu, dupa incendiul de la Colectiv

"Treisprezece ani mai tarziu, in timp ce apa inghetata imi ardea ranile infectate in cada verde a Spitalului de Arsi, mi-am amintit o poveste pe care mi-o spunea mama cand eram mica, despre cum mi-a ingrijit tata ochisorii bolnavi atunci cand eram bebelus. "Te legana, iti canta si iti tampona pleoapele cu o compresa sterila imbibata in ceai de musetel".

M-am agatat de imaginea aceea ca sa raman om pentru inca o zi si am incercat sa fug de sub jetul aspru al dusului in bratele tatei, macar in locul acela din mintea mea, in care el era viu.

Dar n-am izbutit. Am ramas acolo, printre ramasitele insangerate ale trupului meu devastat, in vana de cauciuc uzat, manjit cu cenusa si crampeie de fiinta.

Si atunci m-a lovit contrastul dintre bunatatea suprema a acelei scene - un barbat tanar, oblojindu-si pruncul bolnav - dintre umanitatea ei desavarsita si supliciul la care eram supusa zilnic fara mila de cei care, ca el, ar fi trebuit sa ma vindece.

De aceea nu puteam sa evadez. Eram prizoniera cruzimii si a minciunii, devenite legi nespuse ale sistemului medical romanesc. Nu aveam nimic, dar aveam tot ce ne trebuie. Eram sterila, dar muream din cauza septicemiei", isi aminteste Alexandra Furnea.

"Raul exista cu adevarat"

"Atunci am inteles, in sfarsit, ca raul exista cu adevarat, este concret, intrupat, vorbeste si se invarte printre noi deghizat in oameni, in functii si in decizii. Atunci am inteles ca nu eu eram vinovata de moartea tatalui meu. Nu eu nu putusem sa il salvez, ci ei, cei pe care ii iertasem si care, acum, ma ucideau pe mine.

Am revazut una dintre ultimele amintiri cu el, din septembrie 2002. O asistenta l-a adus pe holul Spitalului Judetean din Targu-Mures, ca sa stam scurt de vorba. Suferise deja interventia care avea sa-i curme viata si era epuizat.

Prin tubul perfuziei, i se prelingea un firisor de sange iar mana intepata ii zvacnea. Avea frisoane. I-am intins desenele pe care i le facusem - un dragon care fuma o tigara si pe care il poreclisem Tatcas, exact ca pe el - si l-am imbratisat scurt.

Cu coltul ochiului, am vazut cum mama i-a strecurat asistentei bani in buzunar. Se incheiase cu succes "tranzactia" care ne-a permis sa il "vizitam".

Mi-am ferit privirea inlacrimata de scena penibila si mi-am lipit-o de afisul de pe stalp, o reclama cu roz si negru la medicamentul Plavix, care mi-a ramas pana azi intiparita in minte, ca un semn indelebil a ceea ce am refuzat sa pricep atunci - stricaciunea absoluta a "sistemului" si a celor care il populeaza", mai povesteste Alexandra Furnea.

"Vlad Voiculescu nu mai este ministrul sanatatii, dar a ramas un om bun si integru"

"La distanta de 13 ani dintre moartea tatalui meu si calvarul meu din SCUPRA, coruptia, metehnele batrane, spaga, aroganta, neomenia, incompetenta erau aceleasi ca odinioara si doar printr-un joc al destinului eu am trait, cand altii - milioane - s-au stins, inclusiv el, din cauza calaului in care s-a transformat institutia sanatatii la noi.

Cine s-a asteptat ca in trei luni, o mana de oameni sa repare tot ce au stricat 3 decenii de coruptie, treizeci de ani care au normalizat furtul din banul public, mintitul de dragul imaginii, conditionarea actului medical cu atotputernica spaga, "abonamentele" la fondurile publice ale clasei conducatoare si improvizatiile ucigase, nu intelege - cum odinioara nu am inteles nici eu - adevarata masura a dezastrului - a Raului, cu "R" mare - din sistemul medical romanesc, acest Rau care nu s-a sfarsit niciodata, ci a continuat sa lucreze pana cand a izbutit sa-i inlature pe cei care amenintau sa il starpeasca.

Raul acesta tocmai a repurtat o mare victorie astazi.

Vlad Voiculescu nu mai este ministrul sanatatii, dar a ramas un om bun si integru, care va continua sa ajute Romania asa cum va putea. Sunt convinsa de asta. El nu a ratat nimic. Insa noi? Noi am calcat in picioare sansa unei schimbari reale care necesita timp pentru a se produce intr-un mod palpabil. Si in goana asta dupa vrajitoare, cei care vom arde pe rug suntem tot noi si cei pe care ii iubim", a mai aratat Alexandra.

Alexandra Furnea, unul dintre supravietuitorii tragediei din Colectiv.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...