2019, un an crunt pentru Justitie: Problemele din sistem si solutiile lor - Interviu cu judecatorul Cristi Danilet

Marti, 31 Decembrie 2019, ora 12:0011830 citiri
2019, un an crunt pentru Justitie: Problemele din sistem si solutiile lor - Interviu cu judecatorul Cristi Danilet
Foto: Facebook / Cristi Danilet

2019 a fost unul dintre cei mai crunti ani pentru Justitie, cu multe reglementari contrare normelor internationale si cu cel mai dur raport MCV, dar si anul care va ramane in istorie pentru protestele tacute ale magistratilor care "pun principiile si valorile inaintea imaginii lor personale sau a salariilor ori pensiilor", spune judecatorul Cristi Danilet, fost membru al CSM.

Invitat de Ziare.com sa faca un scurt bilant al anului care se incheie si, totodata, sa ne spuna ce asteptari am putea avea de la anul 2020, judecatorul Cristi Danilet puncteaza momentele cheie ale anului 2019, enumera punctele nevralgice din sistemul judiciar, dar si institutiile care au responsabilitati in ceea ce priveste imbunatatirea situatiei actuale, iar la final vorbeste despre evolutia unui proiect de suflet - "Educatie Juridica in Scoli".

"Justitia este o valoare intangibila si nediscutabila. Dar eforturile de a o avea astfel trebuie sa fie permanente (...) Convingerea noastra este ca daca elevii de azi vor dobandi cunostintele fundamentale despre lege si justitie, vor intelege ca drepturile nu sunt simple iluzii, ca legea nu e negociabila, ca organele statului ii apara si credem ca ei vor creste mai responsabili", afirma judecatorul Cristi Danilet in interviul acordat Ziare.com.

Sa incepem cu un bilant: Ce s-a intamplat semnificativ in Justitie anul acesta? A fost un an in care Justitia a regresat sau a progresat?

2018, dar mai ales 2019, au fost cei mai crunti ani pentru Justitie. Acum 15 ani, cand s-a facut reforma sistemului judiciar sub presiunea aderarii la UE, cand justitia a devenit independenta si de cand ea a inceput sa se autoguverneze prin CSM, am crezut ca am pasit pe un drum ireversibil. Din pacate, faptul ca in functii de decizie au ajuns oameni cu dosare penale sau sustinuti de televiziunile conduse de condamnati penal a favorizat un val de ura impotriva magistratilor si o politica de razbunare pe justitiari.

In anul 2019 au aparut modificari ale legilor justitiei care cuprind multe reglementari contrare normelor internationale sau care ar crea dificultati enorme de functionare: s-a infiintat Sectia Speciala de anchetare a magistratilor ca un mijloc de presiune asupra noastra, s-a marit perioada la INM de la doi la patru ani pentru formarea initiala a noilor magistrati, s-a scazut varsta de pensionare si s-a modificat sistemul de promovare a magistratilor, ingreunandu-se accesul tinerilor la functii superioare. Mai mult, s-au schimbat trei ministri de justitie (doi fiind revocati chiar de partidul care i-a pus acolo).

Am avut parte de cel mai dur raport MCV pe justitie si anticoruptie. Am ramas fara conducatori la varful Ministerului Public. La sfarsitul anului, unele prevederi legale au fost amanate.

Am avut o delegatie de 30 de magistrati care au fost primiti la Bruxelles, la institutiile europene, pentru a expune ei insisi situatia in care ministrul si Parlamentul au adus justitia. De altfel, Parlamentul European, in ultima sa sesiune, a si dat o rezolutie prin care a atentionat statul nostru pentru antireformele pe justitie si anticoruptie. Este notabil si vor ramane in istorie protestele tacute ale magistratilor care au iesit in fata tribunalelor si parchetelor. Ei au starnit un val de simpatie din partea cetatenilor si au aratat ca exista magistrati care pun principiile si valorile inaintea imaginii lor personale sau a salariilor ori pensiilor.

Inspectia Judiciara si CSM raman punctele nevralgice ale sistemului: a ramas acelasi sef al Inspectiei, dupa ce acesta a laudat in mod public reformele ministrului si a fost pus in functie, interimar, chiar de Guvern. Inspectia a inceput sa ancheteze magistrati pentru postarile de pe FB, instituind o adevarata politie a libertatii de exprimare. Desi institutia a dat rateuri in actiunile disciplinare intr-un procent considerabil, nu a avut loc aici nicio evaluare obiectiva.

La CSM, institutia s-a rupt in trei, practic: pe de o parte sunt doi reprezentanti ai societatii civile care au o pozitie constanta antimagistrati si anti-Europa; pe de alta parte, unii membri CSM au sustinut reforme anti-justitie, desi opinia majoritara a magistratilor a fost in sens contrar; in fine, confruntarea dintre cele doua tabere de magistrati a dus la slabirea autoritatii institutiei si a creat o scadere importanta a increderii in justitie din partea cetatenilor.

In anul 2019 a fost stupefiant sa vedem un magistrat in functie care a afirmat cu nonsalanta ca a fost sunat de premier, ca i s-a oferit functia de ministru al justitiei, care a facut afirmatii si planuri politice in spatiul public. Candidatura a fost respinsa de Presedintele statului. Din nefericire, o astfel de conduita a ramas fara urmari in spectrul deontologic, fiind girata chiar de institutia chemata sa vegheze la independenta justitiei.

Citeste mai multe despre:

In plus, mai multe instante de judecata au sesizat Curtea de la Luxemburg in privinta modificarilor legislative validate de Curtea Constitutionala, dar criticate de Comisia Europeana, GRECO sau Comisia de la Venetia. Rezultatul este asteptat la anul.

Ca fapt notabil pozitiv as nota blocarea in Parlament a modificarilor nocive la codul penal si codul de procedura penala.

In paralel, avem un nou Presedinte la ICCJ, ale carei prime opinii au fost extrem de curajoase si principiale.

In fine, s-a solutionat in prima instanta cazul Colectiv, un dosar extrem de greu si cu mare impact social. S-a renuntat la legea recursului compensatoriu, o aberatie care timp de trei ani de zile ne-a fortat sa eliberam detinuti periculosi mai repede decat perioada decisa la momentul condamnarii.

Care sunt cele mai mari probleme in sistemul judiciar la ora actuala?

Lipsa de oameni este cea mai mare problema. Peste 1.000 de locuri sunt neocupate. Dar CSM a inceput sa accepte in sistem avocati fara o evaluare temeinica, ceea ce este halucinant. De asemenea, a inceput sa reprimeasca in magistratura judecatori sau procurori care vin inapoi doar pentru bani si apoi pleaca rapid, inginerie financiara careia trebuie sa i se puna rapid capat.

Birocatia este o a doua mare problema. Desi suntem digitalizati complet, din pacate, inca avem dosare in format fizic, trimitem citatii prin intermediul postei clasice si tinem evidente in registre. Asa ceva este inadmisibil si a dublat activitatea personalului auxiliar.

Durata proceselor este a treia mare problema. Din cauza incarcaturii cu dosare (subliniez un paradox: din Romania au plecat 4 milioane de oameni, dar noi avem acelasi numar de dosare) si a lipsei echipelor "un judecator cu doi grefieri", ajungem sa nu putem solutiona sau motiva dosarele intr-un termen optim. In plus, managementul de caz este o materie nepredata magistratilor, astfel ca unele cauze importante, cum ar fi cele istorice (dosarul Revolutiei) sau cu impact mare social (dosarele Colectiv, 10 august, Caracal) dureaza foarte mult.

In ce ordine ar trebui rezolvate aceste probleme si care ar fi solutiile optime, in opinia dvs de magistrat cu experienta si fost membru al CSM?

Mai intai trebuie din nou modificate legile justitiei. Sa se revina la situatia dinainte de 2018: fara sectie speciala, fara CSM impartit in doua, fara Inspectie Judiciara atotputernica, fara anchete pe libertate de exprimare.

Apoi trebuie reforme administrative: crescuta transparenta sistemului (de exemplu, de transmis online toate procesele din Romania), renuntat la hartii in tribunale, alocat instantelor fonduri pentru proiecte. In paralel, un program de refacere a imaginii justitiei, pornind de la comunicarea permanenta catre cetateni a modului si rezultatelor activitatii noastre.

In fine, trebuie lucrat la planuri pentru justitia de peste 10, 20 si chiar 30 de ani. Deocamdata se fac carpeli care nu reflecta interesele societatii cu privire la justitie, ci ale unor grupuri. Or, e nevoie de o viziune de ansamblu si pe termen lung. Justitia este o valoare intangibila si nediscutabila. Dar eforturile de a o avea astfel trebuie sa fie permanente.

Cine sunt cei mai importanti factori de decizie/responsabili in acest moment pentru sistemul judiciar si ce parghii are fiecare dintre ei la indemana?

In procedura de numire a procurorilor de la varful Ministerului Public trebuie sa aiba loc un dialog tripartit: Presedinte-ministru-CSM. Numirile trebuie sa fie meritocratice, nu politice. Dupa numirile ce vor avea loc in anul ce vine, atributia nominalizarii candidatilor trebuie cedata CSM. E timpul ca ministrul sa dispara din zona carierei magistratilor.

Premierul nu are si nu trebuie sa aiba niciun fel de interactiune cu sistemul judiciar. El, la fel si Presedintele Statului, trebuie sa sustina in mod public independenta justitiei si sa indrume cetatenii sa aiba incredere in acest sistem. Daca justitie nu e, nimic nu e.

Fiecare magistrat trebuie sa fie sau sa devina pe deplin responsabil: sa ia masurile necesare pentru ca o cauza sa fie solutionata cat mai repede si bine, sa faca echipa cu grefierul sau, sa dea solutii ferme in cazuri in care vinovatia inculpatilor e dovedita in afara oricarui dubiu, sa acorde atentie cazurilor sensibile privind familia si minorii. Sa realizeze ca de modul in care ei solutioneaza cazurile depinde nu doar increderea in autoritatile statului, dar poate chiar viitorul tarii.

La final, si privind spre viitor, spuneti-ne cum a evoluat proiectul "Educatie Juridica in scoli", al carui initiator sunteti? Ce rezultate aveti, cate persoane / licee sunt implicate si care sunt planurile de viitor?

Lucrurile expuse mai sus de mine sunt rodul unor observatii si ale unor lecturi. Parerea mea este ca toti cetatenii interesati si onesti ar trebuie sa gandeasca in acesti termeni: egalitate in fata legii, libertate, democratie, justitie independenta, protectie sub lege, viitor sigur. Dar pentru ca ne lipseste o anumita cultura a statului de drept, am demarat acum cativa ani programul de educatie juridica pentru elevi.

Acum avem o asociatie neguvernamentala, apolitica si nonprofit numita "VeDem Just" cu care am demarat mai multe proiecte: manual gratuit de educatie juridica pentru elevi, tabara de vara Legal Academy, teste online de cunostinte elementare de legislatie, intalniri cu oamenii legii si elevii, fie la scoala, fie in tribunale.

Cel mai mare rezultat al nostru in acest an scolar este alegerea materiei "Educatie juridica" in 20 de unitati scolare din Romania. Si, pentru ca este perioada alegerii optionalelor pentru anul 2020-2021, vreau sa reamintesc urmatorul aspect: este posibil ca la orice clasa de gimnaziu sau de liceu sa se predea aceasta materie ca optional in curriculumul la decizia scolii, chiar de catre un profesor al scolii daca parinti si/sau elevii cer.

Organizatia VeDem Just vine in sprijinul scolii: am conceput programa, avem suportul de curs, oferim gratuit manuale tuturor elevilor din acea scoala, facem instruire cu profesorii care aleg sa predea materia - toate detaliile sunt pe educatiejuridica.ro.

Convingerea noastra este ca daca elevii de azi vor dobandi cunostintele fundamentale despre lege si justitie, vor intelege ca drepturile nu sunt simple iluzii, ca legea nu e negociabila, ca organele statului ii apara si credem ca ei vor creste mai responsabili. Iar copiii responsabilizati de astazi vor fi adultii care maine vor lua decizii capitale pentru fiecare dintre noi.