Ce este stagflaţia şi cum ne-ar putea afecta nivelul de trai. Învaţă să te protejezi, din timp, de efectele nocive ale fenomenului economic

Dacă în ultimii doi ani ne-am întâlnit foarte des, pe toate canalele de comunicare, de pericolul şi efectele inflaţiei, pe care le-am resimţit din plin (vezi preţurile de la raft si puterea de cumpărare mult mai scazută), de câteva luni, specialiştii în marketing online au remarcat un val masiv de căutari, la nivel internaţional, pentru termenul economic “stagflatie”.

Ziare.com îţi explică în cadrul rubricii Banii tăi ce inseamnă stagfaţie, care este istoricul, pe scurt, ce cauzează stagflatia şi cum am putea să ne protejăm în cazul în care ne-am confrunta cu acest fenomen economic, care s-ar fi cristalizat, deja, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

Stagflatia (combinatie între "stagnare" și "inflație") reprezintă, potrivit dicţionarelor de specialitate, situația economică în care rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau inexistentă iar rata șomajului este ridicată. Altfel spus, stagflarea este o formă lentă de criză economică.

Consecințele stagflatiei sunt reprezentate de o stagnare a dezvoltării economice și apariția unor fenomene profunde de criză, precum:

• scăderea nivelului de securitate a populatiei;
• șomajul;
• scăderea PIB-ului;
• scăderea sistemului financiar și de credit.

Chiar dacă aparitia exactă a termenului economic nu este clară, unii economisti susţinand că este atribuită politicianului conservator britanic Iain Macleod, care ar fi utilizat conceptul într-un discurs în Parlamentul Regatului Unit în anul 1965, cert este că stagflatia a apărut, pentru prima dată, la sfârșitul anilor șaizeci.

Economiștii au conturat două explicații principale pentru stagflatie. Prima, potrivit căreia fenomenul apare atunci când există un „șoc de aprovizionare”, de exemplu, o creștere rapidă a prețului petrolului, așa cum sa întâmplat în 1973, cu creșterea inițială de 70% a prețului țițeiului de către OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol).

A doua explicație este pusă pe seama guvernelor, care pot provoca stagflația dacă creează politici care dăunează industriei printr-o creștere bruscă a circulației banilor, care conduc la politici conflictuale și contracționale care au ca rezultat șomajul și inflația. Aceste două explicatii ar trebui să se producă simultan.

Pentru moment, în România, ne confruntăm cu inflaţie peste asteptări. Pentru același coș de cumpărături plătim mult mai mult. În același timp, se înregistrează și o putere mai mică de cumpărare a monedei naționale. Cu cât prețurile cresc, cu atât vom putea achiziționa mai puține produse cu banii pe care îi avem. Astfel, şi economiile noastre vor avea de suferit.

În acelasi timp, cum cresterea economică este dată de consum, o cerere mai mică poate duce la pierderi de locuri de muncă.

Pentru moment, recomandarea de bază a consultanţilor financiari este să fim extrem de atenţi la ce bani avem, cum distribuim si gestionăm economiile şi pe ce anume le cheltuim. Mai mult, să mărim constant valoarea veniturilor. Iar cea mai bună metodă prin care ne putem proteja economiile este prin investiţii.

CEC Bank te învaţă să fii responsabil cu banii tăi!

Prețuri de Mamaia în Vama Veche. Cât costă să mănânci și să te cazezi de 1 Mai: ”Gradul de ocupare depășește 90%”

Românii se pregătesc pentru vacanța de 1 Mai și de Paște. Hotelierii de pe litoral, de la Vama Veche, se laudă că rezervările s-au epuizat deja. Distracția va începe din 26 aprilie,...

Cât costă iepurașul de ciocolată pentru Paște în România față de Marea Britanie: ”Românul e cel mai hapsân comerciant”

De trei ani, prețurile continuă să crească într-un ritm amețitor. Salariile și pensiile, mai puțin. La nivelul UE, țara noastră e pe primul loc la inflație. Inclusiv comparativ cu...