Ce a declarat Eduard Hellvig în parlament despre activitatea SRI și securitatea cibernetică a României

Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a fost chemat în Parlament marți, 22 februarie, să prezinte un raport privind securitatea națională, în contextul creșterii tensiunilor între Rusia și Ucraina.

Solicitarea a fost făcută de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

La finalul ședinței, directorul SRI nu a dat declarații, instituția trimițând ulterior un comunicat de presă.

Potrivit acestuia, Hellvig ”a evidențiat faptul că atacurile cibernetice, activitățile de spionaj și cele asociate fenomenului ”fake news” s-au intensificat în ultima perioadă, dat fiind contextul regional.

Acesta a prezentat și o analiză legată de riscurile de securitate la care ar putea fi expusă România în perioada următoare în funcție de factorii externi.

În acest context, directorul SRI ”a subliniat importanța și reala necesitate a actualizării pachetului de legi privind securitatea națională”, se mai arată în comunicatul instituției.

”SRI a preîntâmpinat atacuri cibernetice”

Mai multe detalii despre subiectele abordate în cadrul ședinței au fost făcute publice de preşedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, senatorul Cristian Chirteş.

”Începând de anul trecut, din luna noiembrie când se prefigura o asemenea criză, SRI a pregătit instituţiile statului, infrastructurile critice, în vederea preîntâmpinării unor asemenea atacuri cibernetice. Da, au fost atacuri cibernetice de o amploare mai mică, însă, prin mecanismele pe care le are SRI, acestea atacuri au fost preîntâmpinate şi oprite până la urmă. Sunt activate foarte multe instituţii ale statului în acest proces”, a declarat senatorul, la finalul şedinţei.

Întrebat ce instituţii din România au fost ţinta unor atacuri, Cristian Chirteş a arătat că nu ar dori să dea exemple. ”Cu siguranţă, este vorba de ministere, este vorba de agenţii”, a adăugat parlamentarul.

În ceea ce priveşte afluxul de refugiaţi din Ucraina, el a arătat că există un plan naţional, gestionat de MAI.

”El poate să fie variabil în funcţie de intensitatea următoarelor acţiuni ale părţii ruse în Ucraina, depinde cât de intens va fi, să spunem, atacul Rusiei în cele două regiuni. Acest plan privind refugiaţii poate să meargă de la câteva mii, la câteva zeci de mii, chiar dacă este nevoie sute de mii. Nu sunt angrenate doar instituţiile statului, ci întreaga societate, până la urmă. (...) În primul rând SRI trebuie să ştie cine intră în ţară, ce fluxuri de migranţi sunt. Şiţi bine că pe rutele migraţioniste, chiar în caz de război, pot să vină şi cetăţeni neprietenoşi cu statul român. Există staţionaţi în Ucraina, în zona Belarusului, mulţi migranţi din zona Asiei, care pot să ajungă şi în România. Au un plan bine stabilit pentru fiecare migrant să fie verificat”, a detaliat Cristian Chirteş.

Un alt aspect discutat s-a referit la agresiunile informaţionale, respectiv dezinformarea şi fenomenul de fake news.

”Cu siguranţă am discutat acest aspect, fenomenul este unul generalizat. Acest tip de acţiune, de dezinfomare sau, să spunem, de aruncare pe piaţă a unor informaţii false de tip fake news, este unul din stilurile de agresiune ruseşti. Da, şi în spaţiul românesc au fost identificare astfel de fenomene. Vedem, le cunoaşteţi bine, declaraţiile ambasadorului Rusiei la Bucureşti, care, de câte ori are ocazia, dezinformează, acuzând România, UE, NATO şi alte entităţi proeuropene”, a spus preşedintele Comisiei SRI.

El a mai precizat că nu s-au semnalat ameninţări fizice deocamdată pe teritoriul României.

Românii pregătesc scenariul negru al unui război: "Îmi fac bagajele și plec. Eu pentru gunoaiele de la conducere nu îmi risc nici măcar un deget"

Dacă Rusia ar decide să invadeze spațiul NATO, România ar fi o țintă ușoară. Scenariul de coșmar se bazează pe un raport al Centrului de Analiză a Politicii Europene, publicat în urmă...

Spionajul chinez și rusesc, în plină expansiune în Germania

Șase presupuși spioni au fost arestați în Germania într-o succesiune rapidă. Aceștia urmăreau interese economice, atacuri la adresa democrației și obiective legate de războiul împotriva...