Documente desecretizate de SRI: Lideri locali ai FSN au răspândit zvonuri cu teroriști după fuga lui Ceaușescu. Parchetul arată care a fost rolul lui Ion Iliescu

Joi, 29 Decembrie 2022, ora 03:04
25987 citiri
Documente desecretizate de SRI: Lideri locali ai FSN au răspândit zvonuri cu teroriști după fuga lui Ceaușescu. Parchetul arată care a fost rolul lui Ion Iliescu
Ion Iliescu a lansat zvonurile cu teroriști, iar liderii Consiliilor locale ale FSN le-au colportat în teritoriu. FOTO: Facebook / 1989 - Revolutia in imagini

Membri ai Comitetului Frontului Salvării Naționale (CFSN) din teritoriu au colportat informații false și zvonuri cu privire la acțiuni teroriste începând cu data de 22 decembrie 1989, rezultă din documentele recent desecretizate de SRI. Primul care a indus „psihoza teroriștilor” a fost Ion Iliescu, în încercarea de a păstra puterea, deoarece revoluționarii nu-l voiau în fruntea țării, reiese din noul rechizitoriu al Dosarului Revoluției.

Serviciul Român de Informații (SRI) a desecretizat pe 22 decembrie 2022 un număr de 13 volume cu note informative ale Direcției de Securitate a Statului (DSS), iar procurorii Secției Parchetelor Militare de la PICCJ au dat publicității pe 29 iulie 2022 rechizitoriul din Dosarul Revoluției – restituit pentru refacerea anchetei – prin care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus au fost trimiși în judecată (din nou) pentru infracțiuni contra umanității.

Puse în oglindă, din cele două surse rezultă că Ion Iliescu și membri ai Frontului Salvării Naționale sunt cei care au vorbit despre existența „grupurilor de teroriști”, după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu, pentru a se asigura că vor pune mâna pe putere. Ca rezultat, în multe situații, trupele de militari trimise să-i caute pe „teroriști” s-au omorât reciproc. În alte cazuri, acolo unde comandanții se cunoșteau, confruntările au fost evitate.

Documentele desecretizate de SRI acoperă aproape toată luna decembrie 1989 și conțin note informative ale tuturor direcțiilor Securității din teritoriu sau rapoarte ale comandanților acestora. În niciunele nu se vorbește despre „teroriști” până la data la care apare în scenă Ion Iliescu.

Ion Iliescu - în rolul principal al „filmului cu teroriști”

Iată ce notează procurorii cu privire la Iliescu și CFSN:

  • „Se constată că în acele momente ale zilei de 22 decembrie, păstrarea puterii de Iliescu Ion și grupul său (putere conferită de forța militară a țării) a fost pusă într-un real pericol de revoluționarii aflați în număr foarte mare în Piața Palatului.
  • Aceștia și-au manifestat în mod neechivoc aversiunea față de comunism și comuniști, în timp ce pentru Iliescu Ion comunismul reprezenta în mod sincer calea pe care trebuia să continue politica României.
  • La 22 decembrie, orele 14:45, în studioul 4 al TVR, a apărut inculpatul Iliescu Ion, care și-a început discursul spunând „Stimaţi tovarăşi, prieteni...”.
  • Apoi, revenit în studio în jurul orelor 15:20, a spus: „Stimaţi tovarăşi, concetăţeni, vreau să mai spun câteva cuvinte în completare (…) Cu contribuţia, cu participarea activă a poporului, nu a unor conducători care s-au autointitulat conducători, s-au autointitulat aleşi ai poporului, s-au autointitulat comunişti, nu au nimic de-a face cu socialismul, nici cu ideologia comunismului ştiinţific. Au întinat numai numele Partidului Comunist Român, au întinat numai memoria celor care şi-au dat viaţa pentru cauza socialismului în această ţară (…) Vă mulţumesc şi vom continua să mai dialogăm în cursul zilei de azi.”
  • Astfel, primele dezinformări din Piața Palatului cu privire la acțiunile teroriștilor securiști au apărut imediat după ce Iliescu Ion depunea diligențe pentru a se legitima în fața revoluționarilor care îl respingeau.
  • Dezinformarea cu privire la securiștii-teroriști nu s-a limitat doar la lansarea unor zvonuri transmise la fața locului, deoarece efectele acesteia ar fi fost insuficiente, astfel încât, la scurt timp, a fost transmisă prin intermediul TVR intervenția care face obiectul acestei analize.
  • Prin această apariţie televizată, din seara zilei de 22 decembrie 1989, inculpatul civil Iliescu Ion a acționat, în mod direct şi nemijlocit, pentru generarea unei psihozei securist-teroriste la nivel național, dezinformând grav opinia publică cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare „securist-teroriste” şi necesitatea lichidării acestora.
  • Dezinformarea a avut ca efect instaurarea unei stări generale de teamă şi nesiguranţă, generate de posibilitatea nedorită de reinstaurare a vechii puteri, şi a avut ca scop legitimarea inculpatului civil Iliescu Ion şi a grupului său (din care făcea parte inclusiv inculpatul Voiculescu), ca lideri ai noii structuri care preluase puterea în stat.
  • Prin instaurarea acestei stării de teamă şi nesiguranţă, inculpatul civil Iliescu Ion şi grupul de persoane care i s-au alăturat în acest demers, inclusiv inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican, au creat premisele care au stat la baza numeroaselor situaţii de foc fratricid între cadrele MApN, cadrele MI-DSS și civilii înarmați, survenite începând cu seara zilei de 22.12.1989”, se arată în rechizitoriul Secției Parchetelor Militare.

Ca reacție la „psihoza securist-teroristă” inițiată de Ion Iliescu și CFSN încă din 22 decembrie 1989, mai multe structuri din teritoriu încep să îi caute pe „teroriști”, despre care se zvonea fie că vin cu blindatele, fie că sunt parașutați din avioane.

Cine a lansat în teritoriu zvonurile cu privire la atacuri teroriste

Ziare.com prezintă o selecție din documentele recent desecretizate de SRI din care reiese că zvonurile cu privire la teroriști au venit din partea structurilor locale ale CFSN.

  • 22 decembrie 1989 – județul Argeș: În ziua de 22.12.1989, orele 18.30-19.30, prin dispeceratul Poliției Județene, s-a primit de la autoritățile locale recent constituite un mesaj că „fostul dictator ar fi apărut în zona Depoul CFR Pitești într-un autoturism ARO de culoare roșie, însoțit de generalul (…) și de îndreaptă spre o direcție necunoscută, cel mai probabil pe ruta Drăganu – Rm. Vâlcea”. Situația a fost de natură să amplifice teama și confuzia, discutându-se că în zona autostrăzii București-Pitești și a Combinatului petrochimic s-ar afla ascunzători subterane bine amenajate.
  • 22 decembrie 1989 – județul Ialomița: După data de 22.12.1989 la nivelul fostei Securități județele Ialomița s-au primit mesaje de la Consiliul Județean Ialomița al Frontului Salvării Naționale care se refereau la următoarele aspecte:
  • La intrarea în municipiul Slobozia, dinspre Buzău și-ar fi făcut apariția un autovehicul tip salvare în care s-ar afla teroriști (…).
  • La subsolul clădirii restaurantului „Privighetoarea” s-ar afla un depozit de armament al teroriștilor, după care procedându-se la percheziționare de către militarii MApN aspectul nu s-a confirmat.
  • Uzina de apă a orașului ar fi fost atacată de teroriști pentru a infecta apa potabilă, aspect neconfirmat după verificare.
  • De la aerodromul militar Alexeni s-ar îndrepta elicoptere care vor să atace noaptea orașul Slobozia și Combinatul Chimic, fapt pentru care s-a instituit camuflajul total după ora 21.00.
  • La Leagănul de copii Slobozia un grup de teroriști străini ar încerca să sechestreze copii și cadre medicale, zvon neconfirmat după verificare.
  • Un grup de teroriști străini s-ar deplasa dinspre Galați spre Slobozia cu un autoturism Dacia 1300 culoare roșie, tamponată în partea din spate, și o mașină TV tip Salvare pe care s-ar afla desenate două cruci negre, scopul fiind a comite acțiuni teroriste la Combinatul chimic. În acest sens a fost solicitată și efectuată deplasarea grupei de luptă antiteroristă a Inspectoratului județean al MI, îmbarcată în autoblindate ABI, deplasată în zonă cu un tanc și autoblindată TAB – aspect neconfirmat. (…)
  • În zona Spitalulului județean și a Tribunalului Slobozia ar acționa elemente teroriste cu focuri de armă de pe blocurile din jur. (…)
  • În unele zone din mun. Slobozia în care s-a presupus că s-ar afla teroriști s-a acționat cu foc de către formațiuni MApN și gărzi patriotice având consecințe negative. Astfel, pe lângă producerea unor pagube materiale, a decedat prin împușcare un cetățean italian. De asemenea, a decedat prin împușcare lt.mj. (…) de la fosta Securitate județeană, care în noaptea de 23/24.12.1989 în jurul orei 1.00 se deplasa de la domiciliu la unitate, unde a fost chemat prin alarmare, folosind autosalvarea (…) oprită ocazional. Asupra acesteia a fost deschis foc de către elemente înarmate aflate în dispozitivul de apărare a Poliției județene, întrucât șoferul nu oprise la somație, prilej cu care și acesta a decedat.
  • 23 decembrie 1989 – Orele 20.25, prin șeful Garnizoanei județene Satu Mare s-a ordonat „ALARMA DE RĂZBOI”.
  • SITUAȚIA OPERATIVĂ: Teroriștii acționează cu blindate ușoare cu tunuri de 20 mm, debarcate din elicoptere de proveniență araba ordin din autocamioane TIR.
  • Drept urmare s-a dat ordin de alarmare a grupei de intervenție antiteroristă și a întregului efectiv, distribuirea armamentului și a muniției din dotare, punerea în stare de funcționare a tuturor mijloacelor de luptă.
  • 22-27 decembrie 1989 – Ploiești: Din analiza modului în care s-au derulat evenimentele în zonele de operații rezultă că unele dintre misiunile ordonate de la CFSN local, prin comandantul militar, puteau declanșa conflicte între cadrele fostului DSS pe de-o parte și forțele MApN și revoluționari pe de altă parte. În acest sens, prezentăm câteva exemple:

Ce raportau securiștii la Centru până în 22 decembrie 1989

În zilele premergătoare Revoluției din 1989 unitățile de Securitate din țară raportau către Capitală o serie de probleme care, conjugate, au contribuit la evenimentele din 17-22 decembrie.

Șefii Securității din teritoriu vorbesc adesea în rapoartele lor despre:

  • Nemulțumiri ale populației referitoare la alimentarea cu apă caldă și energie electrică.
  • Sistarea producției în multe întreprinderi din cauza echipamentelor învechite și a lipsei de energie electrică sau gaze naturale. Consecința a fost trimiterea muncitorilor acasă.
  • Nemulțumiri în rândul muncitorilor pentru neplata salariilor în lunile precedente, având ca rezultat furturi din întreprinderi și „consumul de băuturi alcoolice la locul de muncă, în schimbul III”.
  • „Starea de spirit necorespunzătoare a populației din mediul urban și rural”, generată de „lipsa alimentelor de bază precum zahăr, ulei, făină, carne”.
  • Comentarii negative la adresa conducerii PCR, pe care securiștii le considerau întotdeauna situații „izolate”.
  • Numeroase cazuri de fugă din țară.

La toate astea se adăugau informații auzite de oameni la posturi de radio străine, precum „Europa Liberă”, așa că unii securiști au luat „măsuri concrete”.

Una dintre acestea a fost raportată de Securitatea Județului Constanța, de data de 13 decembrie 1989, cu o zi înainte de izbucnirea revoltei de la Iași și cu 4 zile înainte de Revoluția de la Timișoara:

„În cadrul acțiunilor de sprijinire a organelor de presă în educarea cetățenilor în spiritul legalității socialiste, am pus la dispoziția ziarului Dobrogea Nouă (…) un articol intitulat „Nevinovata pălăvrăgeală devine adesea un viciu dăunător”, scrie securistul în raport.

Evident, articolul nu reflectă o realitate, ci este mai degrabă o compunere a Securității „sub forma unui scenariu în care se arată cum o secretară foarte volubilă discută (…) ignorând elementara obligație a păstrării secretului de serviciu”.

Șeful Securității din Constanța aprecia că, astfel, a transmis un semnal de alarmă „celor care, dovedind lipsă de vigilență, nu au o atitudine fermă față de asemenea manifestări dăunătoare”.

Pe data de 17 decembrie 1989 – în timp ce la Timișoara mureau oameni – securiștii din Dolj erau îngrijorați că în spatele Teatrului Național din Craiova au găsit „19 înscrisuri cu conținut ostil” – în fapt niște coli de hârtie tip A4 – pe care cineva scrisese mesaje a căror conținut ofițerii se codeau să îl reproducă:

  • „Foc averilor”
  • „Moarte familiei C… (n.r. – Ceaușescu)”
  • „Jos noua burghezie”
  • „Jos demagogii”
  • „Moarte noilor bogătași”
  • „Moarte îmbuibaților”
  • „Jos clanul … (n.r. – Ceaușescu)
  • „Trăiască Lenin”
  • „Jos inegalitățile”

După masacrul de la Timișoara din data de 17 decembrie 1989, securiștii din mai multe județe își „îndulceau” rapoartele cu ajutorul unor informatori pentru a da asigurări celor de la Centru că la ei în teritoriu situația nu e foarte gravă. Printre aceștia se numărau poeți, profesori, pensionari, ingineri sau medici, care denunțau „tâmpeniile lui Gorbaciov”, „maghiarii care trebuie puși la punct” sau „elementele anarhiste”. Revoluția de la Timișoara este numită „răzmeriță” și este pusă pe seama „celor nesăbuiți și lipsiți de orice urmă de patriotism”.

Singurul revoluționar din satul Urzicuța a ieșit în stradă și a fost prins de Miliție având asupra lui 19 coli rupte dintr-un caiet dictando pe care scrisese cu pixul: 18 mesaje „J.C” (n.r. – Jos Ceaușescu), 1 mesaj „Vrem Pîine”.

George Simion vrea revenirea la două tururi de scrutin: "Luăm în calcul să boicotăm alegerile locale / Suntem dispuşi la gesturi extreme, dar democratice"
George Simion vrea revenirea la două tururi de scrutin: "Luăm în calcul să boicotăm alegerile locale / Suntem dispuşi la gesturi extreme, dar democratice"
George Simion, liderul AUR a declarat marţi, 26 martie, la Parlament, că formaţiunea sa ia în calcul şi va propune şi altor forţe politice, să boicoteze alegerile locale, dacă proiectul...
Mesajul lui Ion Iliescu după moartea lui Nicolae Manolescu: ”România pierde unul din ultimii săi mari intelectuali publici”
Mesajul lui Ion Iliescu după moartea lui Nicolae Manolescu: ”România pierde unul din ultimii săi mari intelectuali publici”
Fostul preşedinte Ion Iliescu a transmis că numele profesorului Nicolae Manolescu va trăi ”cât va trăi şi literatura română”. ”Am aflat cu enormă tristeţe că s-a stins din...
#SRI, #desecretizare arhive Securitate, #Revolutia Romana 1989, #teroristi revolutie 1989, #Ion Iliescu, #Parchetul General, #dosarul Revolutiei , #justitie