Ministerul Sportului a pus recent în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale pentru Sport. Au fost identificate principalele probleme privind orele de educație fizică în școli, iar soluțiile sunt vagi.
Avem prea puţini profesori de educaţie fizică specializaţi în şcoli şi doar trei sporturi obligatorii la clasă: atletism, jocuri și gimnastică.
"Strategia Națională pentru sport indică principalele probleme privind sportul în școli. Cea mai importantă este legată de lipsa profesorilor de sport specializați.
În prezent, sunt insuficienți profesorii de educație fizică și slab pregătiți, lipsesc antrenorii, ceea ce are un efect negativ asupra calității orelor de sport, iar elevii nu sunt atrași de orele de educație fizică", se arată în Strategie.
"Școlile din mediul rural suferă în mod deosebit: din cauza lipsei de personal, profesorii generaliști sunt nevoiți să țină orele de sport, limitând astfel accesul elevilor la o dezvoltare fizică armonioasă și la un stil de viață sănătos", potrivit Strategiei.
Acest lucru este, însă total greșit, spun specialiștii. Elevii nu vor fi îndrumați să facă exercițiile fizice într-un mod corect, iar pe termen lung pot să aibă probleme cu spatele, de exemplu. Mai exact, acești copii nu se vor dezvolta armonios.
Numărul orelor de educație fizică și sport la nivelul școlilor este redus: sunt 2 ore clasele I-VIII, o oră obligatorie la liceu. În total, numărul de ore formale cuprinse în curriculă este sub media europeană atât la nivelul școlii primare cât și secundare (conform Eurydice).
Potrivit Strategiei Naționale, în școlile din România sunt doar 3 categorii de activități de educație fizică și sport obligatorii (gimnastică, jocuri și atletism) și niciun opțional. În Franța, de exemplu, la școală elevii pot face atletism, dans, jocuri, gimnastică, activități în aer liber și natură, înot, sau altele.
Îmbunătățirea performanțelor școlare, mișcarea fizică îmbunătățește procesele cognitive și are un rol pozitiv în ceea ce privește atenția și memoria.
În timpul exercițiilor, circulația sanguină este accelerată, oxigenând toate țesuturile mai eficient, inclusiv creierul. De asemenea, efortul fizic consumă energia specifică celor mici, ceea ce le permite să fie mai atenți la restul activităților școlare.
Sportul îi învață pe copii să fie disciplinați și să respecte anumite reguli, ceea ce aduce beneficii în comportamentul social.
Dezvoltarea motivației, a spiritului de echipă și a fair play-ului, toate acestea duc la o rezistență psihică ridicată, la eliminarea fricii de eșec și la o gândire orientată către progres. Sentimentul de apartenență la un grup, ideea de a avea un obiectiv comun cu acesta și de a se cunoaște mai bine pe sine, contribuie la creșterea stimei de sine.
Trebuie să se înceapă cu încălzirea, adică executarea unor mișcări ce au ca rol pregătirea corpului pentru diferite sporturi. Odată terminată aceasta, dascălul va decide ce fel de activități se vor desfășura în respectiva oră de educație fizică.
În primii ani, se recomandă predarea bazelor gimnasticii și ale altor sporturi de echipă, tehnicilor de joc și, doar atunci când aceștia le stăpânesc, să se treacă la jocul propriu-zis.
Înainte de sfârșitul orei de educație fizică, specialiștii recomandă efectuarea unor exerciții de stretching, ce au că scop relaxarea mușchilor după efort. Acestea împiedică apariția febrei musculare și formează un obicei sănătos în viața celor mici.