Un fost șef al Fiscului, „băgat între coperți” de Sorin Ovidiu Vîntu și de omul lui de bază din PSV. Mită de 2,5 milioane de euro

Sorin Ovidiu Vîntu și unul dintre oamenii lui de bază, Zizi Anagnastopol, au „pus umărul” la trimiterea în judecată a fostului vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop, în al doilea dosar penal, cel în care este acuzat de procurorii DNA că, pe vremea când era în funcție, ar fi cerut o mită de 5 milioane de euro, din care ar fi primit jumătate, pentru rambursări anticipate de TVA, aferente unei mega-tranzacții.

Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să ia în discuție, pe 30 iunie, contestația formulată de Șerban Pop împotriva soluției judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București prin care a fost validată legalitatea rechizitoriului întocmit împotriva fostului vicepreședinte al ANAF, acuzat de luare de mită.

Acesta este al doilea dosar penal al lui Șerban Pop, el fiind judecat și alături de Horia Simu pentru trafic de influență, în legătură cu închiderea Dosarului Cuprom de pe rolul DIICOT. În acest dosar era vizată și fosta șefă DIICOT, Alina Bica, dar aceasta a obținut achitarea la ICCJ.

De altfel, fostul vicepreședinte al ANAF a și invocat nulitatea actelor de urmărire penală pe motiv că ar privi aceleași fapte pentru care a fost deferit justiției alături de afaceristul Horia Simu, fiind schimbată doar încadrarea juridică.

Dacă ICCJ respinge contestația lui Șerban Pop în dosarul de mită, atunci Curtea de Apel va judeca procesul pe fond.

Potrivit unor surse judiciare, în acest dosar cei care l-au „dat în primire” la DNA pe Șerban Pop sunt Sorin Ovidiu Vîntu și unul dintre oamenii lui „de bază” Zizi Anagnastopol, fost director al Petromservice (PSV).

Prin încheierea din data de 6 aprile 2022, Curtea de Apel București a apreciat, în motoivarea prin care a validat rechizitoriul, că acuzațiile împotriva lui Șerban Pop sunt destul de clare și suficient de bine descrise, astfel încât nu există motive de restituire a cauzei la Parchet, așa cum voia fostul vicepreședinte ANAF.

Cum a încercat Șerban Pop să scape de acuzații

Ziare.com a consultat motivarea CAB în care judecătorul de cameră preliminară a notat atât motivele invocate de Șerban Pop, cât și argumentele pentru care i le-a respins.

„În ceea ce privește rechizitoriul, s-a invocat faptul că acesta nu este caracterizat, încălcând disp. art. 328 Cod procedura penală, art. 10 Cod procedura penală privind dreptul la apărare, precum și dreptul la un proces echitabil, întrucât:

• Actul de sesizare a instanței nu realizează o descriere amănunțită a faptelor imputate inculpatului,
• Nu precizează actele ce intră în îndatoririle de serviciu (în sensul de instrumentum) pretins săvârșite de către inculpat,
• Nu precizează dată săvârșirii presupusei fapte reținute în sarcina inculpatului,
• Nu indică atribuția și modul în care inculpatul și-a exercitat atribuția, menționând că inculpatul ar fi avut în subordine Direcția mari contribuabili, fapt contrar realității,
• Interpretează greșit prevederile legale care defmesc și reglementează instituțiile de drept fiscal privind procedura de Rambursare TVA vs. Restituire T.V.A., respectiv soluția fiscală anticipată în modalitatea în care au fost prezentate faptele reținute în actul de inculpare prin raportare la prevederile fmanciar-fiscale în vigoare la dată acestora; autoritate de lucru judecat în ceea ce privește legalitatea procedurii de rambursare de TVA”, se arată în dcumentul citat.

Motivarea judecătorului de cameră preliminară

Examinând cauza sub aspectul verificării competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, judecatorul de camera preliminara a reținut că susținerile lui Șerban Pop nu se confirmă.

• „Judecătorul de camera preliminară constată că rechizitoriul descrie în mod clar faptele care constituie obiectul acuzării (natură faptelor imputate inculpatului, modul, mijloacele, timpul și locul presupusei comiteri a faptelor, împrejurările de fapt în care acestea au fost comise) dar și elementele constitutive ale infracțiunii.
• Astfel, în rechizitoriu sunt menționate atribuțiile inculpatului, în legătură cu care acesta a pretins și primit anumite sume de bani, fiind descris în detaliu traseul sumelor de bani pretinse și primite de către inculpat.
• Se constată că, în privința ordonanței din 22.01.2016 prin care s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de cumpărare de influență prev. de art. 292 C.pen. și trafic de influență prev. de art. 291 din C.pen., nu operează nicio cauză de nulitate, nefiind împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.
• Astfel, faptele pentru care este cercetat inculpatul puteau fi săvârșite începând cu dată de 31 ianuarie 2008, dată numirii acestuia în funcția de vice-președinte ANAF, astfel încât termenul de prescripție a răspunderii penale se putea împlini cel mai devreme la dată de 30 ianuarie 2016.
• Susținerile inculpatului privind greșita schimbare a încadrării juridice din trafic de influență în luare de mită, prin ordonanță din 19.12.2016, țin de judecată pe fond a cauzei și nu pot face obiectul procedurii de camera preliminară”, se arată în motivarea CAB.

Cr au reținut în rechizitoriu procurorii DNA

Prin rechizitoriul din 06.12.2021al DNA s-a dispus trimiterea în judecată a lui Șerban Pop pentru săvârşirea infractiunii de luare de mită.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că în in calitate de vicepreședinte al ANAF, a pretins, în cursul mai multor întâlniri, de la un denunțător, suma de 5.000.000 euro și a primit suma de 2.500.000 de euro.

Mita ar fi fost luată de Șerban Pop în patru tranșe succesive:

• 500.000 de euro, în data de 08.09.2008,
• 500.000 de euro în data de 06.10.2008,
• 1.000.000 de euro în data de 01.12.2008
• 500.000 EURO în data de 23.12.2008.

Șerban Pop ar fi luat banii în legatură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu, respectiv, obținerea unor soluții fiscale individuale anticipate în ceea ce privește niște tranzacții între două firme, precum și urgentarea rambursării TVA-ului aferent în cuantum de 228.259.140 de lei.

Dumitru Buzatu, eliberat din închisoare după ce a făcut un denunț la DNA. Decizia instanței în cazul fostului baron PSD

Tribunalul Vaslui a decis luni, 15 aprilie, plasarea în arest la domiciliu a fostului lider PSD Dumitru Buzatu, acuzat de luare mită, aflat până acum în arest la Penitenciarul Vaslui....

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...