Sinecuri de partid. Epurări pe criterii politice la CNAIR

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR), deținută în totalitate de Ministerul Transporturilor, este una dintre cele mai mari companii românești cu capital de stat (are peste 6000 de salariați și un profit de peste 6,6 miliarde lei doar anul trecut).

CNAIR gestionează marile proiecte de infrastructură rutieră dezvoltate de guvern și taie panglici la fiecare kilometru de drum inaugurat. După ieșirea USR-Plus de la guvernare, majoritatea celor numiți la conducerea CNAIR au fost maziliți.

Retras din funcție, USR-istul Cătălin Drulă, fostul ministru al Transporturilor, a declarat recent că PNL comite o ilegalitate numind pe criterii politice conducerea de la CNAIR și că se încalcă astfel prevederile din PNRR riscând să pierdem banii de la UE. De parcă ei nu ar fi făcut la fel.

Pe de altă parte, proaspătul instalat în fruntea Transporturilor, Sorin Grindeanu, țipa pe Facebook: „Rezultate concrete, nu festivism!”. Asta imediat după fabuloasa inaugurare a 4,5 km de autostrada și 4,7 km de drum național de pe tronsonul Târgu Mureș - Ungheni. Bineînțeles că, fără o echipă de aur de administratori și directori de la CNAIR, nu ar fi putut să aibă loc măreața realizare. Iar noul Consiliu de Administrație este ales pe sprânceană.

Omul lui Felix se ocupă de drumurile noastre

Bogdan Pascu este președintele Consiliului de Administrație din septembrie 2021.

Pascu este inginer, dar a urmat și o postuniversitară la ASE. În anul 2000 a absolvit și Programul MBA Româno-Canadian unde președintele Consiliului Director era Dan Voiculescu. Din acest moment, Pascu intră sub aripa lui domn’ Profesor (cum îl alintă cunoscuții pe Voiculescu) care-l numește director general la Fundația Umanistă „Dan Voiculescu”.

Un an mai târziu, după retragerea lui Voiculescu, Bogdan Pascu a preluat funcția de președinte al fundației. Pascu este ales și președinte al Fundației „România profundă”, precum și membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre. Printre altele, Pascu a mai fost și președinte al Forumului Clasei de Mijloc și al IMM și fondator al Mișcării Populare.

Bogdan Pascu și-a început cariera politică în 2001 când s-a înscris în partidul lui Dan Voiculescu, Partidul Umanist din România. În 2003 era deja vicepreședinte al PUR și apoi membru al Biroului Politic al Partidului Conservator (cum rebotezase Voiculescul PUR-ul).

În 2004, Pascu a fost ales deputat pe listele Uniunii Naționale PSD-PUR., devenind liderul grupului parlamentar al Partidului Conservator.

În 2006, Bogdan Pascu a fost numit în funcția de ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniile mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii, apoi a fost desemnat vicepremier (după ce Dan Voiculescu, desemnat inițial ca vicepremier, a fost acuzat de către CNSAS că, sub numele conspirativ de Felix, a făcut poliție politică). Bogdan Pascu demisionează din funcția de membru în Guvernul Tăriceanu la sfârșitul lui 2006, după ce Partidul Conservator a decis să părăsească guvernarea.

În contact cu Transporturile, Pascu intră începând cu 2012 când este numit consilier în minister, director general adjunct la Proiecte cu Finanțare Externă din cadrul CNAIR și membru în Consiliul de Conducere al Autorității Metropolitane de Transport București (AMTB). În timp ce lucra la AMTB, Pascu se angajează și la privat ca director general al Consitrans SRL unde lucrează timp de trei ani.

Consitrans, companie de proiectare și consultanță, a beneficiat de numeroase contracte cu CNAIR. Cele mai cunoscute sunt realizarea drumului expres Craiova – Pitești și cele de consultanță pe proiecte precum A3 București - Ploiești, Autostrada Lugoj - Deva lot 2, centura Târgu Jiu sau centura Satu Mare. Cooptată în peste 100 de contracte de infrastructură rutieră, Consitrans a fost considerată una dintre firmele responsabile pentru prăbușirea autostrăzii Sibiu – Orăștie.

Săptămâna trecută, deputatul USR Cătălin Drulă, devenit foarte vocal de când nu mai este ministru al Transporturilor, a atras atenția asupra întârzierilor survenite în etapa de proiectare a autostrăzii A3 Ploiești – Brașov, al cărei proiectant este firma Consitrans. Fostul ministru a insinuat că întârzierile ar putea fi legate de numirea lui Bogdan Pascu, fost director al acestei firme, acum președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR.

În 2016, Bogdan Pascu se prezintă la posturile de la Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (APM) ca reprezentant în AGA din partea Companiei Naționale de Invetiții și director general adjunct. Iar în 2019 revine la CNAIR ca membru al CA, în același timp fiind membru CA al APM și consilier de stat al primului-ministru pe probleme de infrastructură.

Tot în 2019, Pascu a mai fost numit de premierul de atunci, Viorica Dăncilă, șef al Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizarea proiectelor de investiţii în infrastructură, instituție care se suprapunea cu Ministerul Transporturilor.

Ca afaceri private, Bogdan Pascu este asociat în firma de imobiliare CBAR Cotroceni SRL, alături de Bogdan Nicolaescu și societatea Coldwell Banker Affiliares of Romania SRL.

Asociatul juridic Coldwell Banker Affiliares of Romania SRL este deținută de libanezii Aoun Akram și Hassan Morad. Ultimul este fratele lui Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari investitori din turismul autohton și președinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc. Hassan este implicat în proiecte imobiliare, dezvoltând, printre altele, Onix Park în zona de nord a Capitalei. Recent a cumpărat Hotelul Neptun de pe litoral.

Pascu mai este asociat unic în firma Advice Link SRL (administrată de soția sa, Pascu Alexandra Teodora care este și conslier la ELCEN SA). Aflată pe pierdere, Advice Link SRL se descrie că are ”parteneri din diferite domenii de activitate de la proiectare eoliene, producție din oțel, fertilizatori, containere, cargo general, animale vii, până la proiectare și consultanță în infrastructură și managementul construcțiilor, inginerie civila, infrastructură rutieră, dezvoltare și export soluții IT.” Adică domeniile prin care s-a învârtit Pascu aproape toată viața.

Bogdan Pascu este un om destul de bogat. Pe lângă terenuri și case, Pascu a investit peste șapte sute de mii de lei în titluri de stat și acțiuni la mai multe companii și fonduri de investiții (Gazprom, Banca Transilvania, Romgaz etc).

Doamna maior, blonda lui Boc

Ștefania Gabriela Ferencz a devenit membru în CA în octombrie. Considerată protejata lui Emil Boc, dna Ferencz se învârte, de 20 de ani, numai în funcții publice: consilier al deputatului Emil Boc, director general în Primăria Cluj Napoca, director de cabinet al premierului Emil Boc (cu funcție de secretar de stat), secretar general adjunct al Guvernului, comisar la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, secretar general al Ministerul Transporturilor și secretar general la Ministerul de Interne (funcție pe care o ocupă și acum).

Pentru rotunjirea veniturilor, Ferencz a trecut prin mai multe CA-uri: TETAROM Cluj-Napoca, E.ON Moldova Furnizare, Romatsa, Fondul Român de Contragarantare, EximBank SA, CFR SA și CNAIR.

Peste 51 mii lei pe lună a încasat în acest an dna Ferencz numai de la stat.

În 2011, după absolvirea cursului de sinecuri de la Colegiul Național de Apărare, ministrul Apărării de atunci, Gabriel Oprea, a avansat-o la gradul de maior (Ferencz apărea pe celebra listă a avansaților în grad pe care figurau și Robert Turcescu, Gheorghe Flutur, Mihai Răzvan Ungureanu, Gheorghe Falcă etc).

Asociatul controversaților

Cristian Ovidiu Cătălin Pistol este membru în CA și director general al CNAIR. În momentul desemnării, Pistol era și consilier al premierului Florin Cîțu,

La scurt timp după numirea lui Bogdan Pascu în fruntea CA, managerul companiei Mariana Ioniță a fost demisă și înlocuită cu Cristian Pistol (până atunci simplu director în CNAIR). Ioniță fusese numită la șefia companiei în februarie 2020, în perioada lui Orban, pentru a debloca marile proiecte de infrastructură și pentru transparentizarea derulării lor.

După terminarea facultății, Pistol a lucrat la Unitatea de Management a Proiectului de Reabilitare a Școlilor din cadrul Ministerului Educației, la Compania Națională de Investiții (aici a lucrat în trei rânduri, ultima oară, în 2009, ajungând director de proiect), o perioadă a lucrat și în mediul privat, apoi consilier la ANL, la Primăria Predeal, director în Consiliul Județean Ilfov condus de liberalul Marian Petrache, la SGG, consilier pe probleme de infrastructură al premierului Cîțu, şef al Direcţiei de Implementare Proiecte din CNAIR.

Ca administrator, Pistol a mai fost, până de curând, la Tarom și la Societatea de Apă și Canal Ilfov SA.

În prezent, Pistol mai este și președintele CA al Societății Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale „OPCOM” S.A., companie de stat care îndeplineşte rolul de administrator al pieţei de energie electrică (OPCOM este deținută de Transelectrica SA și de Secretariarul General al Guvernului).

Însă, interesante sunt legăturile lui Cristian Pistol din trecutul său, când activa în mediul privat. În 2011, Cristian Pistol a fost asociat cu Constantin Celestin în firma Leverage Consulting Group SRL. Celestin a fost și manager la mai multe spitale: Polisano din Sibiu, Floreasca și Sfântul Pantelimon din Capitală. Presa l-a acuzat că din aceste poziții a facilitat contracte cu firme din gruparea Dorin Cocoș.

În 2015, Cristian Ovidiu Cătălin Pistol este numit administrator al companiei Athenaeum Construct SA, deţinută de omul de afaceri Nicolae Comănescu. În același an, acesta din urmă a făcut subiectul unui dosar penal instrumentat de IGPR şi Parchetul Capitalei. Cu acea ocazie au fost efectuate 34 de percheziţii, în patru judeţe. Casa lui Comănescu din Corbeanca s-a numărat printre cele scotocite. Omul de afaceri a fost atunci reținut şi dus la Poliţia Capitalei, fiind suspectat, împreună cu administratorii altor firme din domeniul construcţiilor şi energiei, de evaziune fiscală.

Și la stat și la privat

Alexandru George Popescu este membru PNL și a fost numit în iunie acest an în CA al CNAIR. Popescu mai este administrator și director general la Apa Service SA Giurgiu și administrator la E-Distribuție Dobrogea SA.

Popescu a mai lucrat la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Giurgiu, consilier la Casa de Asigurări de Sănătate București, director Casa de Asigurări de Sănătate Giurgiu, economist la Direcția Regională de Drumuri și Poduri București și membru CA la Engie România și la E-Distribuție.

În 2020 a fost ales consilier județean la Giurgiu dar și-a încheiat mandatul mai repede, în acest an dându-și demisia. În același timp a candidat pe listele PNL Giurgiu la Camera Deputaților, ocazie cu care a risipit 30 mii lei pe cheltuieli electorale.

Popescu are o firmă de construcții în Giurgiu, Alege SRL, care acum este pe numele mamei sale. Înființată în 2003, firma o duce foarte bine, doar anul trecut a avut un profit de peste 450 milioane lei. Mare parte din acest profit se datorează și contractelor cu statul.

Reformatorul

Ion Lixandru a fost numit membru în CA la începutul anului 2021. Înainte de revoluție, Lixandru a lucrat în Ministerul de Interne, iar după 90 a devenit antreprenor fondând mai multe companii specializate în transportul rutier de mărfuri.

Lixandru s-a implicat în mişcarea patronală fiind ales în 1999 în consiliul director al Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România și vicepreşedinte (până în 2012), dar și vicepreşedinte ARILOG (asociaţia de logistică şi transport, membru RBL).

Din aceste poziții, Lixandru a sprijinit și a propus mai multe proiecte și legi menite a reglementa zona de activitate a transportatorilor.

Ion Lixandru, numit în CA în timpul mandatul ministrului Cătălin Drulă, a fost păstrat și de actualul ministru, Sorin Grindeanu. Încă de la preluarea funcției de administrator, Lixandru a denunţat public problemele şi lipsa de reforme din CNAIR. Astfel, el a făcut propunerea de eficientizare prin separarea CNADNR în două structuri, una de întreţinere şi alta de investiţii cu capacitate de a executa lucrări de drumuri şi poduri.

După instalarea în funcție, Lixandru s-a pus rău și cu sindicatele după ce a denunțat privilegiile acestora în companie: „De când am fost invitat de ministru în CA al CNAIR am început să mă uit la veniturile angajaților. E o balama care scârțâie rău de tot când vezi ce venituri au comparativ cu veniturile din piața liberă. Pe lângă salariu au bonusuri, tichete, spor de limbi străine, zile libere. Plus bonus de 4-5 salarii la ieșirea la pensie. Mai ales că discutăm de bani publici, de o companie din bani publici.”

New entries

În luna noiembrie, CNAIR a adăugat doi noi membri în CA: Dumitru Viorel Ionescu și Valentin Dumitru Deculescu.

Dumitru Viorel Ionescu este membru PNL foarte activ în județul Olt, fiind vicepreședinte la filiala din Slatina. Pe lângă CNAIR, Ionescu mai este membru în CA al Plafar SA, din partea acționarului Ministerul Economiei.

Dumitru Viorel Ionescu, zis Vivi, a candidat fără succes, în 2016, pe listele PNL pentru un post de consilier local la Slatina. Totuși, în 2017, a ajuns membru al Consiliului luând locul unui coleg demisionar. A demisionat și el în 2018 când s-a mutat în București.

În 2019, este numit directorul Direcției Insolvență din cadrul Autorității pentru Administrarea Activelor Satului (AAAS). În același an, Oltchim intră în faliment și AAAS, printr-o comisie condusă de Ionescu, desemnează drept lichidator un consorțiu format din firmele Ceres Insolv, DS Insolv și Evilex. Problema a fost că Ionescu fusese asociat în firma Ceres Insolv până înainte să ocupe postul de la AAAS.

Tot atunci, el și-a cedat și portofoliul de dosare al propriului cabinet individual de insolvență către aceeași Ceres Insolv. Contestată, decizia AAAS a fost anulată de Tribunal.

Dumitru Viorel Ionescu este în prezent acționar la firmele Cloud Hosting SRL (activități de software) și Dumi Trans SRL (transport de mărfuri).

Ionescu este acum și director general adjunct interimar al CNAIR, funcția în care Barbier nu a rezistat decât o zi.

Și Valentin Dumitru Deculescu este PNL-ist dar la Călărași. Din 2020 este consilier județean la Călărași și administrator la Primăria Călărași. Până în luna mai a fost membru CA al OPCOM (coleg cu directorul general al CNAIR, Pistol).

Deculescu este și președintele consiliului director al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Ecoaqua Călărași (înființată de mai multe primării din județul Călărași. Soția lui Deculescu este consilier juridic la firma Ecoaqua SA Călărași, operatorul regional de apă și canalizare deținut de autoritățile locale).

Deculescu a mai fost membru CA al ENEL ELECTRICA Dobrogea SA Constanța – Sucursala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Călărași.

Director pentru o zi

Gabriel Budescu a fost numit director general adjunct în februarie 2021 la propunerea USR-Plus. Budescu lucrează la CNAIR din 2017 ocupând pe rând posturile de responsabil contract și director Direcția Tehnică. Înainte a lucrat doar în mediul privat.

Budescu este acționar unic la firma de arhitectură Vision Engineering Construct SRL, care este pe profit și a mai ciupit câteva contrăcțele cu bani publici, dar fără legătură cu CNAIR. Soția sa lucrează la o bancă dar și la CNAIR, la Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN).

În luna octombrie, Budescu a fost și el mazilit rămânând cu funcția de director tehnic. În locul lui a fost numit, pe data de 11 octombrie, Ovidiu Barbier care mai fusese în acest scaun în 2010 și în 2020. A doua zi, pe 12 octombrie, CA al CNAIR s-a întrunit în regim de urgență și l-a dat jos pe Barbier. Acum, funcția de director general adjunct este vacantă.

Ovidiu Barbier a patronat și condus compania Maxidesign (în perioada 2003 – 2020), firmă devenită abonată la contractele cu CNAIR.

Pe când era ministru, Lucian Bode l-a numit pe Barbier în CA al CNAIR și i-a înventat funcția de director general adjunct pe motivul că era liberal vechi. USR-istul Cătălin Drulă, venind la conducerea ministerului, a făcut și el curățenie și l-a schimbat.

Cert este că Barbier nu și-a revenit încă după șocul produs de funcția deținută doar o zi căci, pe pagina lui de facebook, încă se laudă că e director general adjunct.

Sandokan de la drumuri

Ionuț Laurențiu Mașala este directorul economic al CNAIR, funcție pentru care primește aproape 26 de mii de lei pe lună.

În 2019, în ultimele ore de mandat, ministru Răzvan Cuc i-a făcut lui Mașala o bucurie și l-a numit membru în CA al CNAIR, unde a stat doar două luni.

Considerat omul PSD-ului, Mașala s-a strecurat prin filtrul epurărilor noilor guvernări. Dar Mașala nu se împiedică el de un ministru, orice culoare politică ar avea acesta. Pentru că Mașala lucrează la CNAIR din 2009. De atunci, numele companiei s-a schimbat de patru ori, iar Mașala a rămas neclintit.

Probabil din acest motiv, Ionuț Mașala nu crede că este important să își facă publică, pe site-ul CNAIR, o declarație de avere actualizată. Iar soția sa, care lucrează în funcția de șef serviciu tot la CNAIR, pare săracă lipită (câștigă doar 8600 lei pe lună).

În afara serviciului, Mașala este asociat în firma DE-LI COM 2020 IMPEX S.R.L. împreună cu o colegă (de la juridic din CNAIR), Dana Ecaterina Țințe. Firma are o cifră de afaceri măricică dar este pe pierdere.

Viața lui Ionuț Mașala nu a fost întotdeauna roz. În 2014, a fost menționat într-un rechizitoriu întocmit de DNA. Calitatea lui a fost de martor într-un dosar în care mai multe persoane, printre care și Bohălțeanu Tudor Gabriel (fost consilier al ministrului Transporturilor) și Valentin Răducu Preda (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) au fost acuzați de trafic de influență și spălare de bani.

Aceștia ar fi intervenit la Mașala pentru urgentarea unor plăți și penru încheierea unor contracte în favoarea unei companii private. Din rechizitoriul acestui caz am aflat și că lui Mașala i se spune Sandokan și că pe atunci avea funcția de director adjunct economic.

Ionuț Mașala este considerat omul care învârte banii CNAIR. Din acest motiv, la un control din 2015, Curtea de Conturi l-a luat la întrebări și pe el legat de neregulile găsite în cadrul companiei.

"În anul 2014, CNADNR nu a respectat corelaţia dintre gradul de realizare a productivităţii muncii cu cel al câştigului mediu lunar pe salariat. Astfel, indicatorul „Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă” a fost depăşit cu 18,99%, în timp ce indicatorul „productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri curente” a înregistrat o nerealizare de 42,48%.", se arată în raportul Curţii de Conturi. Pe scurt, s-au dat salarii și bonusuri mai mari decât a produs compania.

Printre persoanele care au aprobat plata nelegală a primelor către personalul companiei a fost și Mașala care „prin acordarea fără temei legal a primelor către personalul CNADNR SA au determinat prejudicierea bugetului companiei.”

Firmele CNAIR-ului

CNAIR este acţionară la trei companii controversate: Sorocam SRL, unde CNADNR deţine 25%, Plastidrum SRL – cu 10% şi Consultanță pentru Infrastructuri Terestre - Consit SA - aproape 4%. Maşala Ionuţ Laurenţiu a fost și el membru CA atât la Sorocam (2012 - 2017) cât şi la Plastidrum (2010 - 2012). Acum, din partea CNAIR, administrator la Sorocam este Florea Dascălu, directorul Direcției Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi.

Aceste trei companii la care CNAIR este asociat au dat ceva bătaie de cap. Dar nicio conducere nu a încercat să se descotorosească de ele.

Prin 2015, Curtea de Conturi sesiza un conflict de interese prin faptul că CNAIR a plătit penalităţi pe care i le-a aplicat Sorocam, firma la CNAIR este acţionar (Sorocam declara pe atunci mari pierderi - acum, societatea are profit).

Lucrurile decurgeau cam așa: Sorocam câştiga licitaţii pentru construcţia de drumuri organizate tocmai de către unul dintre dintre acţionarii săi, CNAIR. Iar CNAIR era controlată de Curea de Conturi, pentru că nu plătea la timp pentru lucrările pe care i le executa Sorocam.

După un control făcut la Direcţia de Drumuri şi Poduri Timişoara s-a constatat că: „La data de 31.12.2009, DRDP Timişoara a înregistrat plăţi restante către furnizori în sumă totală de 619.852.197 lei.”

Aceste datorii restante au generat penalităţi uriaşe. Potrivit raportului Curţii de Conturi, "suma de 19.948.335 lei, reprezintă, în principal, penalităţile datorate de DRDP Timişoara (…) către furnizorii de lucrări SC Spedition UMB SRL Bacău şi SC Sorocam SRL.”

Întrebarea care se ridica atunci era dacă nu cumva CNAIR întârzia cu bună știință plățile tocmai pentru a acumula penalități. Teoretic, CNAIR ar fi trebuit să încaseze înapoi 25% (cota parte din acțiunile pe care le deține la Sorocam) din penalitățile pe care tot ea le plătea. În realitate, CNAIR nu încasa nimic pentru că Sorocam ieșea în fiecare an pe pierdere.

Pe de altă parte, interesul CNAIR pentru aceste companii este inexplicabil de mare pentru că acestea ar fi trebuit să fie privatizate de multă vreme. Dar nu s-a dorit acest lucru și CNAIR a pierdut importante împrumuturi de la BERD (care condiționa privatizarea).

O explicaţie poate fi că cele trei companii trebuie să rămână în umbra CNAIR pentru a avea cine căpușa și compania. Pentru că o serie dintre şefii companiei au fost plătiţi în trecut cu bani frumoși de la cele trei firme. Plus multe alte dezvăluiri pe care presa le-a făcut despre felul cum s-au scurs bani din aceste societăți și de modul în care obțineau contracte de la CNAIR.

De exemplu, peste 185 de milioane de euro este valoarea totală a contractelor cu CNAIR, bani câștigați numai în 2018, de firma Teo Trans Consulting SRL. Firma este patronată de Adrian Mugurel Teodorescu, fratele lui Theodor Răzvan Emil Teodorescu, fost director de achiziții în CNAIR.

Încă din 2015, ANI a sesizat DNA despre faptul că directorul Theodor Răzvan Emil Teodorescu a aprobat contracte dintre CNAIR şi firma Teo Trans Consulting „în condiţiile în care fratele persoanei evaluate deţine funcţia de administrator/asociat al Teo Trans Consulting.” Dar Adrian Mugurel Teodorescu este asociat majoritar (70%), alături de CNAIR (10%) și în firma Plastidrum, firmă de marcaje rutiere, de dezăpezit și de întreținere a drumurilor.

Samsung a lansat noul model Galaxy C55. Ce specificații oferă

Samsung a lansat, în China, noul model Galaxy C55, eveniment care a avut loc fără prea multe anunțuri spectaculoase. Telefonul este, în esență, identic cu modelul Galaxy M55, dar se distinge...

Marile orașe europene, într-o criză a locuirii. ”Clujul rămâne doar al bogaților și al turiștilor”

Oameni din întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o criză a locuirii fără precedent, agravată de inflație, sărăcie energetică și risc de excluziune socială. Un raport de la vârful...