Un fost șef al Camerei de Comerț cere anularea condamnării pentru fraude cu bani europeni. Cum își obliga Sorin Dimitriu angajații să „sponsorizeze” din salarii CCIB

Fostul deputat PNȚCD Sorin Petre Dimitriu – găsit vinovat pentru „jongleriile” cu banii europeni în ultima funcție deținută, aceea de președinte al Camerei de Comerț și Industrie București (CCIB), – speră să își anuleze condamnarea pe data de 10 februarie 2023 la Curtea de Apel București.

După ce și-a scăzut pedeapsa de la 3 ani și 4 luni cu executare la 2 ani și 9 luni cu suspendare, fostul șef al CCIB cere constatarea prescripţiei.

Sorin Petre Dimitriu și alți complici ai lui din conducerea acestei entități au formulat o contestație în anulare și au cerut aplicarea deciziei CCR pe tema prescripției.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte a conformat decizia CCR și a statuat că România nu a avut legislație pe tema întreruperii cursului prescripției în perioada 2018-2022.

Pentru ca lui Sorin Petre Dimitriu și inculpaților din dosarul lui să li se aplice decizia CCR era esențial, însă, ca judecătorii ICCJ să soluționeze favorabil următoarea chestiune de drept:

„Constituie omisiunea instanței de a avea în vedere inexistența unei cauze de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, în perioada 26 iunie 2018 – 30 mai 2022, o eroare de procedură, în sensul art. 426 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, în ipoteza cauzelor definitiv judecate în perioada anterior menționată?”

Or, Înalta Curte a respins ca inadmsiibilă sesizarea legată de acest aspect pe data de 19.12.2022.

Cum a scăpat de pușcărie Sorin Petre Dimitriu fostul deputat PNȚCD

Pe scurt, Sorin Petre Dimitriu a fost găsit vinovat pentru că în anul 2010 a depus declarații false, a obținut pre-finanțări de de 7.509.577 de lei, apoi a schimbat destinația fondurilor europene. De asemenea, el îi punea pe cei din subordine să „sponsorizeze” CCIB din propriile salarii, fapte pentru care un judecător de la Tribunalul București i-a dat pe data de 20.01.2020 o pedeapsă de 3 ani și 4 luni de pușcărie.

„În perioada 30.07.2009 -07.09.2009, în calitate de președinte al Camerei de Comerț şi Industrie a Municipiului București, (n.r. – Sorin-Petre Dimitriu) a semnat declarația de eligibilitate pentru 6 proiecte finanţate cu fonduri europene, prin care atesta în mod nereal că instituţia nu are datorii la bugetul consolidat al statului, în condițiile în care aceasta înregistra datorii la ANAF în cuantum de 222.113 lei, reprezentând impozite, ceea ce a făcut posibilă încheierea contractelor de finanţare şi în baza cărora Camera a obţinut o prefinanţări în cuantum total de 7.509.577,12 lei, activitate infracţională care se circumscrie infracţiunii de folosire sau prezentare, cu rea-credinţă, de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave”, se arată în documentele dosarului.

Motivarea instanței de fond: Perseverența infracțională a conducerii CCIB

În motivarea deciziei, consultată de Ziare.com, judecătorul fondului a reținut următoarele:

• „Deşi prin declaraţiile lor inculpaţii (n.r. - Dimitriu Sorin-Petre, Mihuț Gabriel Dan şi Vasilescu Laurenția) au încercat să-şi diminueze răspunderea penală sau chiar să o înlăture, acreditând ideea că dacă sumele deturnate în alte scopuri au fost în cele din urmă acoperite, proiectele fiind finalizate (conform declaraţiilor lor), această deturnare neavând relevanţă penală, trebuie spus că, pe de o parte, sumele au fost acoperite, într-o măsură, prin „sponsorizările” angajaţilor, iar pe de altă parte, prin contractarea creditului bancar în numele C.C.I.B., entitatea a rămas cu datorii bancare pe care le achită şi în prezent, datorii purtătoare de dobânzi şi comisioane.
• Practic, în legătură cu acest ultim aspect, creditul contractat a acoperit parte din sumele deturnate din proiecte, însă ne întrebăm dacă inculpaţii nu ar fi schimbat destinaţia fondurilor s-ar mai fi ajuns la situaţia îndatorării C.C.I.B.
• Din situaţia prezentată, reiese reaua credinţă a inculpaţilor, aceştia neţinând cont de regulile de strictă aplicare în ceea ce priveşte accesarea şi utilizarea fondurilor nerambursabile, reguli prevăzute în toate actele pe care aceştia le-au semnat ori despre care au luat cunoştinţă.
• În acest sens, este elocvent transferul sumei de 250.000 de lei obţinută cu titlu de pre-finanţare în proiectul ID 62346 ce a fost utilizată de către inculpaţi pentru restituirea unui împrumut primit de la C.C.I.R. în anul 2010 (aşa cum s-a menţionat la analiza acestui proiect), fără legătură cu activităţile care trebuiau realizate, fapt ce denotă perseverenţa lor infracţională, dar şi uşurinţa cu care deturnau sume de ordinul sutelor de mii de lei”, se arată în motivare.

De ce i-au redus judecătorii pedeapsa fostului ministru

În apel, pedeapsa lui Sorin Petre Dimitriu a fost redusă de la 3 ani și 4 luni cu executare la 2 ani și 9 luni cu suspendare. Doi judecători din complet au ținut cont de vârsta înaintată a acestuia, de lunga durată a procesului, precum și de cariera lui:

• „În concret, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul (n.r. – Dimitriu Petre Sorin), acesta a săvârşit două infracţiuni de fraudare a fondurilor europene, însă gravitatea acestora este una redusă.
• Într-adevăr CCIB avea datorii la bugetul de stat la momentul depunerii declaraţiilor de eligibilitate, iar dacă situaţia ar fi fost cunoscută, autoritatea contractantă ar fi respins cererile de finanţare, însă proiectele au fost finalizate, iar inculpatul personal nu a avut nici un beneficiu pentru sine.
• De asemenea, sumele transferate din conturile de prefinanţare în conturile CCIB au fost reîntregite, fapta inculpatului nu a periclitat derularea proiectelor, iar inculpatul, personal nu şi-a însuşit vreo sumă pentru sine.
• Curtea nu poate primi susţinerile parchetului care agravează teoretic şi artificial faptele, acestea neavând un pericol social ridicat.
• Se mai observă faptul că de la data faptelor a trecut un timp îndelungat, respectiv mai mult de 10 ani, aspect care şterge foarte mult impactul social al acestora. Inculpatul are vârsta de 76 de ani, a avut o carieră respectabilă, este integrat social şi are probleme de sănătate.
• A recunoscut săvârşirea faptelor materiale însă a apreciat că acestea nu constituie infracţiuni şi a negat latura subiectivă. Nu are antecedente penale care să atragă starea de recidivă”, se arată în motivarea Curții de Apel.

Acuzațiile procurorilor DNA: o parte din bani au ajuns la Mihail Vlasov

Potrivit procurorilor, Dimitriu Sorin-Petre, președinte al CCIB, Mihuţ Gabriel-Dan, director general şi Dumitriu Gabriela, consilier al președintelui CCIB, au conceput, organizat şi pus în aplicare un mecanism care presupunea, pe de o parte, accesarea frauduloasă de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar pe de altă parte, spolierea angajaţilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obținute din activitatea prestată în cadrul proiectelor, prin simularea unei aşa-zise „sponsorizări” către instituţia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite după bunul plac, de către conducerea CCIB.

Iată principalele acuzații ale DNA:

• „Faptele care au făcut obiectul cercetărilor în prezenta cauză au fost săvârșite în perioada 2010-2012, în contextul derulării, la CCIB, a unor proiecte finanțate din bugetul Fondului Social European (FSE) în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).
• Astfel, s-a procedat la cooptarea, în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene contractate de către CCIB, în calitate de beneficiar, a angajaților Camerei, prin semnarea de acte adiționale la contratele individuale de muncă. Angajații urmau să deruleze activitatea curentă în cadrul Camerei, pentru care primeau salariu și, în plus față de aceasta, urmau să presteze diferite activități în cadrul proiectelor derulate de Cameră, pentru care primeau remunerație în funcție de bugetul fiecărui proiect, sume provenind din fonduri europene. Din totalul de 58 de angajați ai instituției, 48 de angajați desfășurau activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene.
• În fapt, conducerea CCIB a pus în aplicare o formă mascată de a obține bani provenind din implementarea proiectelor europene prin intermediul angajaților, prin determinarea acestora să semneze niște contracte tip „sponsorizare”.
• Prin urmare, fiecare dintre angajații implicați în implementarea proiectelor trebuia să semneze lunar, la primirea drepturilor salariale, un contract de sponsorizare, conform căruia între 30% și 70% din veniturile salariale, inclusiv cele provenite din fonduri europene, erau transferate, cu titlu de „sponsorizare”, către CCIB.
• În perioada septembrie 2010 - martie 2012, CCIB a încasat sponsorizări în valoare de 4.015.334,42 lei din care 43.373,07 lei de la persoane juridice și 3.970.741 lei de la persoane fizice, în principal angajați.
• Banii astfel obținuți erau folosiți de inculpații Dimitriu Sorin-Petre și Mihuţ Gabriel-Dan nu pentru sponsorizări, ci pentru patrimoniul CCIB, asupra căruia dețineau controlul.
• Deşi teoretic, sumele respective ar fi trebuit să fie destinate unor acte de sponsorizare pentru activităţi culturale, artistice sau sportive, inculpatul Dimitriu Sorin plătea sume considerabile din salariile angajaţilor către preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, prin intermediul unui presupus contract de asistență juridică cu un onorariu exorbitant”, arată procurorii.

Potrivit DNA, în acest fel, o sumă egală cu salariile a aproape 50 de angajați în decurs de o lună era pusă la dispoziția lui Mihail Vlasov, fără o justificare pertinentă din punct de vedere juridic și economic, în condiţiile în care CCIB avea un departament juridic.

Astfel, în luna decembrie 2010, suma încasată din sponsorizări de la angajați a fost de 209.065 lei, iar din această sumă, 110.000 lei au fost depuși într-un cont bancar cu explicația „încasări diverse”. Din acest cont, în data de 16.12.2010 a fost virată suma de 107.492,50 lei către Cabinetul de avocat Mihail M. Vlasov.

Condamnare la 18 luni de închisoare, în procesul legat de crima comisă de actorul Alec Baldwin

Hannah Gutierrez, armuriera de la filmările pentru westernul "Rust", a fost condamnată luni la un an şi jumătate de închisoare pentru moartea cineastei Halyna Hutchins, care a fost...

Zelenski, după atacul asupra Israelului: ”Noi cunoaştem foarte bine oroarea atacurilor similare ale Rusiei, cu aceleaşi drone Shahed”

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul Iranului asupra Israelului, arătând că ţara sa înţelege "oroarea" dronelor iraniene, folosite şi de Rusia în invazia din Ucraina....