Sorin Blejnar se pregătește de finalul procesului pentru șpaga de 1,2 milioane de euro. Avocații cer ca „povestea” să se termine fără „rezumatul interceptărilor”

Fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar, vrea să scape de acuzațiile DNA din procesul șpăgii de 1,2 milioane de euro – din care un sfert a luat-o prin cabinetul de avocatură al soției lui, Andreea Blejnar – prin înlăturarea tuturor „rezumatelor intercepărilor” aflate de dosaruul cauzei. Cu alte cuvinte, Blejnar vrea să se asigure că nu numai intercepările sunt excluse din dosar, ci orice referire la ele.

Procurorul de ședință al DNA va discuta cu procurorul de caz din dosarul mitei de 1,2 milioane de euro al lui Sorin Blejnar pentru a vedea cum răspund ultimei cereri făcute de avocații fostului șef al Fiscului.

În sala de judecată, reprezentata DNA a arătat că etapa de cameră preliminară a dosarului s-a încheiat, iar judecătorul a validat rechizitoriul în forma actuală, astfel că reluarea discuțiilor pe regularitatea și legalitatea actului de sesizare sunt depășite în acest moment procesual.

Avocații din dosarul lui Blejnar au luat rând cu rând rechizitoriul – în condițiile în care procesul este pe final – și au arătat că, în urma deciziei CCR cu privire la înlăturarea interceptărilor SRI din cauzele penale, procurorii ar fi strecurat „un rezumat al interceptărilor” în acuzațiile formulate, ceea ce ar trebui sancționat de instanță cu excluderea.

Ultimele dezbateri în acest dosar ar putea avea loc pe data de 19 decembrie, când instanța va constata fie că Blejnar e nevinovat și va pronunța achitarea, fie că a luat șpagă, dar va fi nevoită să dispună încetarea procesului penal.

Asta pentru că, la termenele trecute, avocații lui Sorin Blejnar au invocat și ultima decizie a CCR privind prescripția, cea care a statuat că România nu a avut legislație cu privire la cauzele care întrerup cursul prescipției în perioada 2018-2022.

Ultimele audieri de martori din acest dosar au avut loc în luna mai, înainte ca judecătorii CCR să pronunțe decizia cu privire la neconstituționalitatea art 155 care reglementează prescripția specială.

Banii care „curgeau” de la afaceristul Radu Nemeș către conducerea Fiscului în scopul de a proteja interesele firmei Excella și de a o feri de controale aveau următoarea împărțire: 40% pentru Sorin Blejnar (șef ANAF), 40% pentru Codruț Marta (șef de cabinet) și 20% pentru Sorin Florea (șeful Gărzii Financiare), a declarat, miercuri, 4 mai, Ștefan Pușcașu, un martor audiat în proces.

Blejnar, judecat pentru „taxa de protecție” de la vâful Fiscului

În august 2019, Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită, alături de Viorel Comăniţă (fost vicepreşedinte al ANAF, cu rol de conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor), Sorin Florea (comisar general adjunct al Gărzii Financiare) şi soţia sa, Andreea Florentina Blejnar (foto centru).

Din această depoziție rezultă că fostul șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, Codruț Marta (pe care mulți îl cred acum dispărut sau chiar mort), se ocupa de împărțirea banilor dați de afaceriști ca „taxă de protecție” către conducerea ANAF.

Ștefan Pușcașu, martorul audiat, era cel care căra pungi sau genți cu bani de la afaceristul Radu Nemeș către Codruț Marta, către Sorin Florea de la Garda Financiară sau către soția lui Sorin Blejnar. Interesant este că „partea” lui Marta era aceeași cu a lui Sorin Blejnar, adică 40%, pe când șeful Gărzii Financiare primea ce mai rămânea, adică doar 20%.

Potrivit DNA, Sorin Blejnar, Viorel Comăniţă şi Sorin Florea au primit, în perioada mai 2011 - aprilie 2012, mai multe sume de bani de la Radu Nemeş, prin intermediari, pentru ca, în schimb, să protejeze activitatea nelegală desfăşurată de firma SC Excella Real Grup SRL, coordonată de omul de afaceri.

Ajutorul dat de soţia lui Blejnar a constat în primirea banilor destinaţi fostului şef al ANAF de la doi interpuşi ai omului de afaceri.

Concret, cei trei inculpaţi au primit drept mită următoarele sume de bani:

• Sorin Blejnar - 1,2 milioane euro,
• Viorel Comăniţă - 960.000 euro,
• Sorin Florea - 300.000 euro.

Procurorii spun că sumele primite drept mită de cei trei inculpaţi au avut caracterul unei „taxe de protecţie” pentru ca activitatea ilegală a societăţii controlate de Radu Nemeş să nu fie observată, şi nici oprită de organele fiscale.

Activitatea comercială a societăţii din domeniul comercializării carburanţilor era organizată astfel încât să se asigure premisele evaziunii fiscale. Cumpărarea şi vânzarea produselor accizabile s-a desfăşurat în timp, iar sumele obţinute erau date celor trei pe măsură ce banii erau obţinuţi din comercializarea lor fără plata accizelor.

Fostul șef ANAF – condamnat, apoi eliberat condiționat

În luna mai 2019, Curtea de Apel l-a condamnat pe Sorin Blejnar la 5 ani de închisoare într-un dosar de corupție. În primă instanță, Blejnar fusese condamnat la 6 ani de închisoare. Blejnar fusese trimis în judecată în decembrie 2016 de DNA Ploiești pentru săvârșirea unei fapte de trafic de influență.

Mai precis, procurorii DNA l-au acuzat pe Blejnar că în 2011 ar fi primit mită 12,5 milioane de lei de la un om de afaceri, administratorul firmei Romsys, pentru atribuirea unor contracte cu Fiscul. Ar fi vorba de un comision de 20% din valoarea contractului atribuit de ANAF. Pe data de 15 octombrie 2021, Sorin Blejnar a fost eliberat condiționat din penitenciar.

Pe data de 15 aprilie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat pe fostul șef al ANAF Sorin Blejnar în așa-numitul dosar „Motorina”, în care era acuzat de complicitate la evaziune fiscală și sprijin acordat unei grupări infracționale organizate. În primă instanță, la Curtea de Apel București, Blejnar fusese condamnat la 5 ani de închisoare.

În același dosar, omul de afaceri Radu Nemeș a fost condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare, iar soția sa, Diana Nemeș, a fost achitată. În primă instanță, ea primise o condamnare la 7 ani de închisoare.

Acuzațiile DNA în mega-dosarul „Motorina”, cu un prejudiciu record

Sorin Blejnar şi soţii Radu şi Diana Nemeş au fost trimişi în judecată în iulie 2014, pentru fapte de evaziune fiscală cu produse petroliere, prin care s-a produs un prejudiciu de aproximativ 56 milioane de euro.

De asemenea, fostul şef al vămilor Viorel Comăniţă la cinci ani de închisoare.

Instanţa i-a mai condamnat pe Dumitru Chirvăsitu la opt ani de închisoare, pe Mihai Buliga, Andrei Jugănaru, Dumitru Preda, Ovidiu Moldovan şi Pavel Ghişe la câte şapte ani de închisoare.

Fostul ofiţer DIPI Florin Secăreanu şi Lucian Florin Ionescu au fost condamnaţi la câte cinci ani de închisoare cu executare.

Mariana Vrânceanu a primit o pedeapsă de şase ani de închisoare, iar Nicolae Belba a fost condamnat la trei ani şi cinci luni.

Instanţa a mai dispus ca inculpaţii să plătească ANAF despăgubiri civile de 242 milioane de lei.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2011 - 2012, Radu şi Diana Nemeş şi alte şapte persoane au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare.

Grupul ar fi fost sprijinit de fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, de fostul său şef de cabinet Codruţ Alexandru Marta, de fostul şef al vămilor, Viorel Comăniţă, şi de fostul ofiţer DIPI Florin Secăreanu, printre alţii.

Scandal la nivel înalt în Rusia. Un ministru decorat de Putin, reținut pentru luare de mită

Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Timur Ivanov, a fost reţinut sub suspiciunea de luare de mită, informează agenția TASS printr-un comunicat. "Suspectat de comiterea unei...

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...