Sorin Blejnar, condamnat în mod corect la 5 ani de pușcărie în 2019. Instanța: Prescripția generală s-ar fi împlinit un an mai târziu MOTIVARE

Sorin Blejnar rămâne cu pedeapsa de 5 ani de pușcărie pe care a ispășit-o pentru trafic de influență de 12,5 milioane de lei, condamnare pronunțată pe numele fostului șef al ANAF în 2019, pe care acesta voia s-o anuleze în baza deciziilor CCR pe tema prescripţiei. Deși Sorin Blejnar a făcut pedeapsa, acesta mai trebuie să plătească și prejudiciul, însă Curtea de Apel București i-au respins contestația în anulare.

Pe data de 07.05.2019, Sorin Blejnar a ajuns la pușcărie într-un dosar în care DNA Ploiești l-a acuzat că a luat 12,5 milioane de lei de la un afacerist, în scopul de a-l determina pe un subaltern de la ANAF să-i dea „cu dedicație” niște contracte de furnizare produse și servicii IT pentru modernizarea Fiscului.

În contextul „marii prescripții” date de Curtea Constituțională și de Înalte Curte, Sorin Blejnar a formulat o contestație în anulare pe rolul Curții de Apel București, în care arată, în esență, că el a fost condamnat pentru niște fapte prescrise.

Instanța i-a respins lui Sorin Blejnar contestația în anulare, explicându-i că faptele de trafic de influență pe care acesta le-a comis în 2012 s-au prescris în 2020, cu un an după condamnarea pronunțată pe numele lui în 2019.

Instanța: Prescripția s-ar fi împlinit în ianuarie 2020

Ziare.com a consultat motivarea hotărârii din 28.11.2023, în care judecătorii rețin că pedeapsa lui Sorin Blejnar a fost corect pronunțată. Asta înseamnă că, pe lângă pedeapsă, fostul șef al Fiscului trebuie să dea banii înapoi:

• „Curtea constată, în privința singurului caz de încetare a procesului penal invocat de condamnat, și anume acela prevăzut de art.16 alin.1 lit.f din Codul de procedură penală (n.r. – a intervenit prescripția), că infracțiunea de trafic de influență reținută în sarcina condamnatului a fost săvârșită în mai multe modalități normative alternative care întrunesc fiecare elementele de tipicitate ale acestei infracțiuni.
• Prin prezenta contestație în anulare, contestatarul a solicitat ca termenul de prescripție a răspunderii penale să fie calculat în raport de momentul consumării infracțiunii de trafic de influență, respectiv momentul acceptării promisiunii de bani, săvârșită în perioada martie-aprilie 2011, iar nu în raport de momentul primirii sumei de bani (perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012), apreciind că la nivelul doctrinei de specialitate și practicii instanței supreme s-a cristalizat opinia potrivit căreia consumarea infracțiunii de trafic de influență are loc în momentul realizării elementului material, în oricare dintre modalitățile prevăzute de textul incriminator, iar dacă există o pretindere urmată de primire, fapta se va considera consumată în momentul pretinderii.
• Curtea consideră că în cazul infracțiunii de trafic de influență, săvârșită în modalități alternative, incriminate de textul legal, cum este și situația din prezenta cauză (acceptarea promisiunii și primirea) fapta este comisă sub forma unității naturale colective întrucât presupune comiterea la intervale de timp a mai multor modalități alternative ale elementului material, între care există o legătură obiectivă și subiectivă și care reprezintă etape diferite de realizare a unei activități infracționale unice.
• Constituind o formă a unității naturale de infracțiune, dar care are o desfășurare în timp, infracțiunea are un moment al consumării, marcat de realizarea primei modalități alternative, și un moment al epuizării, reprezentat de ultima modalitate alternativă sau ultimul act al unei pluralități de astfel de acte, care alcătuiesc împreună ultima modalitate alternativă, ce reprezintă, totodată, și data săvârșirii infracțiunii unice.
• Negarea acestei caracteristici a unității naturale colective de a avea o desfășurare în timp, ar însemna ca atunci când activitatea ilicită cunoaște o succesiune de acte subsumate unei infracțiuni unice, de natură a agrava răspunderea penală, contribuțiile ulterioare actului inițial să fie plasate în afara sferei de aplicare a legii penale și, prin aceasta, să devină lipsite de consecințe juridice, în pofida indisolubilei lor legături cu activitatea originară ce a marcat momentul consumativ al infracțiunii.
• Constituind, prin urmare, o formă a unității naturale de infracțiune cu desfășurare în timp, traficului de influență reținut în speță îi sunt aplicabile, mutatis mutandis, regulile cu valoare de principiu regăsite în Decizia de îndrumare nr. 1 din 20 iunie 1987 a Plenului Tribunalului Suprem, prin care s-a stabilit că, în cazul infracțiunilor continue, data în raport cu care se produc consecințele juridice referitoare, inter alia, la aplicarea legii penale în spațiu și timp, este data încetării acțiunii sau inacțiunii, adică data epuizării infracțiunii.
• Dacă s-ar accepta opinia contestatarului, în sensul că termenul de prescripție al răspunderii penale ar începe să curgă încă de la momentul realizării primei variante alternative a elementului material (respectiv acceptarea promisiunii de bani), deși activitatea infracțională a traficantului de influență ar continuă să se desfășoare uneori pe perioade foarte lungi de timp (în speță activitatea desfășurându-se pe toată durata anului 2011, până în luna ianuarie 2012), s-ar ajunge ca termenul de prescripție a răspunderii penale să curgă în paralel cu desfășurarea acțiunilor ilicite ale făptuitorului.
• Practic, mergând până la consecințele finale ale acestei opinii, se poate ajunge teoretic la situația greu de acceptat, din punct de vedere juridic, în care răspunderea penală să fie deja prescrisă, însă traficantul de influență să continue primirea foloaselor materiale.
• Ca atare, contrar susținerilor condamnatului, Curtea apreciază că în raport de momentul epuizării activității infracționale urmează a se calcula termenul prescripției răspunderii penale.
• În prezenta cauză, termenul general de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani (…) și a început să curgă în luna ianuarie 2012, când a fost epuizată infracțiunea unică naturală colectivă de trafic de influență în modalitatea normativă a primirii unor sume de bani, a căror promisiune a fost acceptată anterior de inculpatul (Blejnar Sorin – n.r.) pentru influența pe care a pretins că o va avea asupra subalternului său, director în cadrul Direcției de Investiții Achiziții Publice și Servicii Interne, pentru ca acesta, prin prisma funcției deținute și în legătură cu atribuțiile sale de serviciu, să gestioneze procedurile de atribuire a unor contracte (…) într-o manieră de natură a determina obținerea acelor servicii și echipamente (firma – n.r.) din București, controlată de cumpărătorul de influență.
• Curtea constată că la data pronunțării în apel a deciziei penale, respectiv 07 mai 2019, prin care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului (Blejnar Sorin – n.r.) la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență anterior menționată, nu fusese încă împlinit termenul general de prescripție a răspunderii penale, care s-ar fi împlinit în luna ianuarie 2020, astfel că prezenta contestație în anulare promovată de contestator este neîntemeiată”, se arată în motivarea Curții de Apel.

Acuzațiile DNA Ploiești, confirmate de judecători: 5 ani de pușcărie

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

„Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip fantomă controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arăta DNA.

Potrivit procurorilor, din această sumă, lui Blejnar i-au revenit efectiv 12.513.894 lei.

Candidat comun PSD-PNL la alegerile prezidențiale? Băsescu: ”Spuneţi-mi care din partidele astea ar fi de acord să susţină candidatul celuilalt? Eu zic că niciunul”

Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat duminică seara, 28 aprilie, că nu vede posibilitatea ca PSD şi PNL să aibă un candidat comun la alegerile prezidenţiale. „Nu. Spuneţi-mi...

Până când se mai consideră Firea „candidat de sacrificiu”. Caracterizarea făcută lui Nicușor Dan: „E inteligent. Eu am fost olimpică la română, dar nu m-am lăudat”

Gabriela Firea a declarat că datele arătau că un independent va putea să coaguleze voturile şi de pe stânga şi de pe dreapta, dar a precizat că membrii şi simpatizanţii social-democraţi,...