Cum a ajuns România țara din UE cu cele mai multe mame minore. 87% dintre adolescentele rămase gravide în mediul rural n-au folosit niciodată metode contraceptive

Fenomenul mamelor adolescente rămâne unul complex în România, în condițiile în care vârsta medie a mamelor adolescente din mediul rural este de 16 ani la prima naștere și 18 ani la a doua.

Conform unui studiu recent făcut de Organizația Salvați Copiii, cinci mame adolescente din mediul rural nu au făcut investigații pe parcursul sarcinii.

România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe adolescente sub 18 ani care nasc copii. Foarte aproape de noi se află Bulgaria. Cele mai recente statistici indică faptul că 23% din mamele minore din UE trăiesc în România, un alt aspect nefast la care țara noastră este pe primul loc la nivelul uniunii.

În continuare, România deține una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din Uniunea Europeană, printre motive fiind lipsa accesului la servicii pentru gravide dar și lipsa de educație sexuală în școli.

Fenomenul mamelor adolescente implică viețile, sănătatea fizică și emoțională a doi copii, respectiv mama adolescentă și nou născutul, uneori venit pe lume înainte de termen și în condiții precare.

Totodată, prematuritatea, o cauză principală a mortalității infantile, este agravată în cazul mamelor adolescente. Copilul prematur este mult mai sensibil și are nevoie de o maternitate dotată cu aparatură medicală vitală.

Nu utilizează metode contraceptive

O analiză făcută de Salvați Copiii notează că 39% dintre mamele și gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate care au făcut parte din eșantionul cercetării au afirmat că nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și/sau a resurselor financiare necesare.

Totodată, 87% dintre gravidele și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au utilizat nicio metodă contraceptivă. Conform analizei, dacă 16,3 ani este vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate, la 22,9 ani acestea se află deja la cel de-al cincilea copil. 20,4 ani au în medie tații copiilor acestor gravide sau mame minore din zonele rurale din România.

Condiții improprii de locuit

72% dintre tinerele fete și femei intervievate afirmă că locuiesc într-o cameră sau cel mult două, împreună cu alte persoane din familie, fapt ce indică precaritatea condițiilor în care trăiesc atât ele, cât și copiii lor. De asemenea, o problemă majoră o reprezintă și veniturile, care ajung doar pentru strictul necesar. În unele cazuri, alocația este singura sursă de venit a familiei. 58% dintre tinere apreciază că perioada pandemiei a afectat în mod negativ șansele adulților din familia lor de a lucra (în munci ocazionale sau cu ziua), în comparație cu luna februarie a anului 2020.

"Pandemia de COVID-19 a îngenuncheat accesul la educație și la servicii medicale și a crescut astfel riscul maternal", a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii.

Cum e în alte ţări

Specialiștii susțin, la unison, că e nevoie de educație sexuală în școală. În Finlanda, educaţia pentru sănătate este inclusă în orele de biologie la clasele primare, iar mai târziu se predă separat ca Educaţie pentru sănătate. În Franţa, Educaţia sexuală se predă în şcoli din 1973, iar unităţile de învăţământ le dau adolescenţilor prezervative încă din clasele a VIII-a şi a IX-a.

În Germania, educaţia pentru sănătate este obligatorie din 1992, fiind iniţial introdusă în şcoli în 1970. Şi în Marea Britanie, educaţia pentru sănătate se predă obligatoriu în toate şcolile. În alte părţi ale lumii, precum India sau ţările africane, educaţia pentru sănătate se concentrează mult pe prevenţia infectării cu virusul HIV.

Liber la pilula de a doua zi în America

Tinerele de orice vârstă din America pot cumpăra, fără reţetă, pilula de a doua zi, care poate împiedica o sarcină dacă este administrată în primele 72 de ore după un raport sexual neprotejat. Potrivit unei decizii din 2011, luată de secretarul american al Sănătăţii, Kathleen Sebelius, tinerele cu vârste mai mici de 17 ani aveau nevoie de o reţetă medicală pentru a-şi putea procura această pilulă contraceptivă.

Această hotărâre a pus capăt unei lupte controversate care s-a prelungit mai mult de un deceniu. Criticii acestei decizii susţin că extinderea accesului la pastilele contraceptive de urgenţă ar putea accentua promiscuitatea, abuzurile sexuale şi scăderea numărului de vizite medicale.

Cu cine ar vrea PSD+PNL să-l înlocuiască pe Cătălin Cîrstoiu la alegerile pentru Primăria Capitalei

Cătălin Cîrstoiu se pare că s-a dovedit a fi mai degrabă nepotrivit pentru a candida din partea PSD+PNL pentru Primăria Capitalei. Astfel, alianța care formează și guvernul ar lua deja în...

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...