Cât de periculos se anunță valul patru cu noua tulpină Delta. „Ne putem aștepta la mai puține decese față de numărul înregistrat în valul trei”

De câteva zile, numărul cazurilor noi de infectări cu SARS-COV-2 a început să crească, la nivelul statelor europene dar și în România, ca urmare a răspândirii variantei Delta. Experții estimează că și numărul deceselor ar putea crește în perioada următoare.

Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a precizat pentru Ziare.com că ne putem aștepta la un număr mai mare de decese față de cel înregistrat în prezent, pentru că și numărul de infectări crește dar acesta nu va fi mai mare față de cel din valurile anterioare.

”Numărul de infectări va crește în perioada următoare și, implict, va crește și numărul de cazuri grave și numărul de decese. Opinia mea este, însă, că valul 4, per total, nu va avea impactul valurilor 2 și 3, în primul rând pentru că există acest nivel de imunitate obținută prin vaccinare sau ca urmare a trecerii prin boală și care se păstrează la acest moment. Nu este un nivel de imunitate care să fi scăzut.

Cu siguranță ne putem aștepta la mai puține decese față de numărul înregistrat în valul 3, exceptând situația în care va începe să circule o variantă a virusului care să determine o mortalitate mai mare. Însă, momentan, nu avem acest gen de date despre nicio variantă dintre cele pe care le cunoaștem”, a spus co-fondatorul Centrului pentru Inovație în Medicină.

Valeriu Gheorghiță risipește mitul scăderii anticorpilor

Medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare împotriva SARS CoV-2, a declarat că, deşi numărul anticorpilor scade, după o perioadă de la vaccinare, acest lucru nu înseamnă şi scăderea protecţiei în faţa virusului.

”Scăderea anticorpilor este un fenomen natural pe care îl întâlnim după orice tip de vaccin, după orice tip de răspuns imun, indiferent că vorbim de un răspuns imun după boală sau după vaccinare, însă acest lucru nu înseamnă neapărat scăderea protecţiei, pentru că pe de o parte, noi când facem aceste analize obişnuite de laborator, determinăm anticorpii totali împotriva proteinei spike şi nu acei anticorpi neutralizanţi care sunt de fapt importanţi oentru protecţie, pentru neutralizarea virusului. Avem răspuns imun de tip celular şi mai avem răspuns imun de memorie. Practic, la reîntâlnirea cu agentul, cu microorganismul, în speţă cu virsului SARS CoV-2, organismul nostru produce într-un timp foarte scurt anticorpi”, a declarat Valeriu Gheorghiţă la Antena 3.

Acesta a adăugat că protecţia vaccinurilor, înclusiv în faţa variantei Delta, este de peste 90 la sută.

”Persoanele vulnerabile, persoanele vârstnice pot să dezvolte forme simptomatice şi unii pot să dezvolte, sunt situaţii rare, dar sunt cazuri în care poţi să dezvolţi o formă destul de serioas se îmbolnăvire, dar datele actuale, inclusiv pentru varianta Delta, arată o protecţie de peste 90 la sută faţă de riscul de internare şi de deces, indiferent de tipurile de vaccin de care vorbim”, a mai declarat Valeriu Gheorghiţă.

Mai mult, acesta a subliniat că în România sunt 4,7 milioane de persoane cu schema completă de vaccin împotriva SARS CoV-2, ceea ce ste un mare avantaj, comparativ cu alte state care au prelungit intervalul dintre cele două doze, în contextul apariţiei variantei virale Delta.

”În momentul de faţă vorbim de peste 4,9 milioane de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, peste 4,7 milioane de persoane vaccinate cu schemă completă, ceea ce este un mare avantaj, spre deosebire de celelalte ţări care au decis să prelungească intervalul dintre cele două doze şi vedem, în perspectiva acestei variante virale Delta, cât de importantă este vacinarea cu schemă completă, pentru a ne proteja pentru riscul de spitalizare şi deces.

Suntem la 7 luni de la debutul campaniei de vaccinare, dacă ne uităm la valori absolute, dacă ne uităm la valori de acoperire vaccinală, nu este suficientă faţă de imunitatea colectivă propusă de peste 70%, însă eforturile noastre vor fi susţinute în perioada următoare şi în ceea ce priveşte partea logistică, partea organizatorică şi în ceea ce priveşte partea de comunicare şi de informare”, a declarat acesta.

La ce să ne așteptăm de la varianta Delta

Un raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), ”COVID-19 Evaluarea situației actuale si a perspectivei de evoluție”, arată că, ”Scenariul principal de luat în considerare ar fi cel care arată că următorul val epidemic cu tulpina Delta va fi unul substanțial în ceea ce privește infecțiile și spitalizările”.

Până în prezent dinamica și caracterizarea transmiterii acestei variante în populație se bazează pe datele colectate și studiile din Marea Britanie.

În Marea Britanie, se constată o creștere rapidă a numărului de cazuri dar aceasta este acompaniată de scăderea mediei de vârstă a cazurilor confirmate și de un număr de decese sub nivelul valurilor anterioare cu care s-a confruntat.

”Există o diferență semnificativă a nivelurilor de acoperire vaccinală la grupele de vârstă la risc (peste 60 de ani) între Marea Britanie și România astfel încât acest tablou cu un număr de decese mai mic decât în valurile anterioare este posibil să nu se materializeze în cazul nostru”, se precizează în raport.

Toate studiile arată o transmisibilitate crescută pentru Delta comparativ cu virusul inițial și față de virusul Alpha. Există unele dovezi experimentale ale evitării imunității naturale câștigate în urma infectării cu variantele precedente, dar datele epidemiologice sunt insuficiente.

Raportul mai specifică faptul că ”studiile referitoare la eficacitatea vaccinului fata de aceasta varianta arata ca atât vaccinul Pfizer cat si Moderna si AstraZeneca, au o eficacitate înaltă în condițiile administrării ambelor doze”.

Analizele continuă să susțină transmisibilitatea crescută și eficacitatea redusă a vaccinului (în cazul efectuării doar a primei doze) împotriva infecției simptomatice. În timp ce riscul de spitalizare pare a fi mai crescut decât varianta Alpha, odată ce pacienții sunt internați în spital, datele nu arată o severitate crescută.

Aceste aspecte duc la o mare incertitudine cu privire la posibila traiectorie epidemică viitoare.

Având în vedere incertitudinea mare cu privire la amploarea posibilă a epidemiei este necesară monitorizarea continuă a trendului epidemic, precum și la obținerea de dovezi suplimentare privind eficacitatea vaccinului împotriva variantei Delta.

Măsurile de relaxare trebuie să țină cont de impactul epidemic

Conform INSP, relaxarea măsurilor trebuie să fie evaluate prin prisma impactului pasului anterior.

Astfel, era indicat să țină cont de următoarele aspecte:

a) Campania de vaccinare continuă cu succes.

b) Ratele de incidență nu determină o creștere a spitalizărilor, care să pună presiune pe sistemul sanitar.

c) Dovada că vaccinurile sunt suficient de eficiente în reducerea spitalizărilor și a deceselor la cei vaccinați.

d) Nu au apărut în circulație comunitară variante de îngrijorare a virusului Sars-Cov-2 care sa scape răspunsului imun dat de vaccinare.

Experții au stabilit că, în afară de o campanie de vaccinare care se desfășoară într-un ritm lent, toate celelalte 3 puncte sunt îndeplinite.

”Totuși, având în vedere potențialul de evoluție a variantei Delta în Romania și acoperirea vaccinală scăzută în rândul persoanelor la risc, este necesar ca unele restricții să rămână în vigoare în continuare”.

Printre cele mai necesare ar fi obligativitatea portului măștii de protecție în zone aglomerate, piețe, magazine, transport in comun. Este importantă menținerea unor obiceiuri bune de prevenție, care reduc la minimum transmiterea, atât pentru persoane fizice, cât și pentru operatorii economici.

”Restricțiile privind reîntoarcerea din călătorii internaționale vor trebui să rămână în vigoare și în perioada următoare.

Decizia de renunțare la ele vor depinde de imaginea epidemiologică internațională și internă, de prevalența și localizarea oricăror variante de îngrijorare, eficacitatea vaccinurilor asupra acestor variante și impactul variantelor asupra transmisibilității, spitalizărilor și deceselor, precum si de progresul campaniilor de vaccinare atât la nivel național cat si internațional”, mai arată raportul.

În cazul constatării răspândirii unei variante de virus care prezintă abilitatea de a eluda răspunsul imun datorat vaccinării nu se va putea exclude posibilitatea de reimpunere de restricțiilor economice și sociale la nivel local, regional sau național.

Ce grad de imunitate are populația din România. Pentru fiecare persoană diagnosticată au fost alte 5 nediagnosticate

A fost efectuată o estimare a persoanelor ce ar putea avea un grad de imunitate împotriva formelor severe si a decesului. Estimarea s-a bazat atât pe acoperirea vaccinală cu cel puțin o doza cat si pe numărul estimat de persoane ce au fost infectate si nu s-au vaccinat până în prezent.

”Estimarea numărului celor trecuți prin boala sa bazat pe presupunerea că pentru fiecare persoană confirmată prin test diagnostic au fost alte 5 persoane nediagnosticate. În estimările oficiale ale CDC Atlanta pentru Statele Unite, este folosit un multiplicator de 4,3 persoane pentru fiecare caz confirmat”, mai arată raportul INSP.

Au fost efectuate două estimări, una la nivel județean și una la nivel de unitate administrativ teritorială.

Pentru estimarea la nivel de județ s-a folosit ca bază de calcul populația rezidentă în Romania la data de 1 ianuarie 2020 (Institutul National de Statistică) fiind considerată mai apropiată de situația reală. În cadrul acestei estimări se constată că în 25 județe peste 20% din persoane au un grad de imunitate, în 11 peste 40% din persoane au un grad de imunitate, în 3 județe peste 50% din persoane au un grad de imunitate, iar în 3 județe peste 60% au un grad de imunitate.

Diferențele între urban și rural

S-a demonstrat că 11 municipii cu populație de peste 100.000 de locuitori (Galați, Ploiești, Brăila, Buzău, Vaslui, Suceava, Botoșani, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamț si Drobeta Turnu Severin) si 12 municipii cu o populație intre 50.000 – 100.000 de locuitori (Târgu Jiu, Târgoviște, Focșani, Tulcea, Reșița, Slatina, Bârlad, Roman, Giurgiu, Sfântu Gheorghe, Turda si Slobozia), se încadrează la un nivel de sub 40% din persoane cu un grad de imunitate.

Raportul a mai arătat că, deoarece zonele urbane sunt adesea locuri de interacțiuni sociale intense, de viață aglomerată și de contact strâns, orașele sunt lovite mai întâi de valul de infecții, dar nu sunt neapărat lovite mai greu.

Locuitorii din zonele urbane sunt mai predispuși să participe la comportamente preventive decât locuitorii din mediul rural.

Aglomerarea poate favoriza răspândirea bolii, dar diferențele în ceea ce privește măsurile de

prevenție, accesul la asistență medicală și datele demografice o pot limita.

În zonele rurale, cele mai multe șanse de transmitere a infecției pot apărea în urma unor evenimente comune (nunti, botezuri, evenimente ale comunității etc). De asemenea, persoanele din mediul rural au mai puține șanse să se adreseze spre diagnosticul de laborator sau să solicite ajutor medical atunci când se simt rău, iar profesioniștii din domeniul medical din zonele rurale sunt mai puțin capabili să diagnosticheze, să raporteze și să trateze cu exactitate cazurile de infecție.

INSP mai transmite că, vaccinarea trebuie să se afle în continuare în centrul strategiei de gestionare a COVID-19, scopul campaniei de vaccinare fiind de a reduce numărul îmbolnăvirilor, deceselor și spitalizărilor.

500.000 de euro șpagă pentru postul de arhitect șef al Iașiului. Detalii din rechizitoriul primarului Mihai Chirica

Apar informații din dosarul în care primarul Mihai Chirica este acuzat de autorizarea în condiții ilegale ale unor construcții din municipiul Iași. Un funcționar, martor în dosar, a...

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, și-a depus candidatura la șefia unui consiliu județean din Moldova

Filiala Vaslui a PNL și-au adus tot efectivul la Biroul Electoral Județean (BEJ) Vaslui, pentru depunerea oficială a candidaturii lui Nelu Tătaru la conducerea Consiliului Județean Vaslui....