Ouale rosii, pasca si cozonacul - cand se fac, ce semnifica si cum se servesc de Paste

Ouale rosii, simbol al Sarbatorii Sfintelor Paste, alaturi de traditionala pasca si de cozonaci se pregatesc, de obicei, in Joia Mare. Se spune ca ouale inrosite in aceasta zi, potrivit traditiei, nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata.

Pasca si cozonacii

Obiceiul inrosirii oualor inainte de Sfintele Pasti este explicat printr-o serie de legende crestine, care leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Iisus. Astfel, una dintre acestea aminteste de faptul ca Maica Domnului, venind sa-si vada Fiul rastignit, a adus un cos cu oua pe care l-a asezat sub cruce, iar acestea s-au inrosit cu sangele varsat de Domnul Iisus pentru mantuirea lumii.

Cu multe secole inainte de Hristos exista obiceiul de a oferi in dar oua colorate cu ocazia marilor sarbatori, indeosebi la cele de innoire a timpului. Oul este el insusi generator de viata, un simbol al regenerarii, al purificarii, al vesniciei. La crestini, oul Il reprezinta pe Creator, Cel ce creeaza tot si Cel ce contine in sine totul. Totodata, oul inrosit este simbolul Mantuitorului, Cel ce paraseste mormantul, pentru a se intoarce la viata, precum puiul de gaina care iese din gaoace.

Potrivit site-ului www.crestinortodox.ro, culoarea rosie reprezinta pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, iar pe cealalta parte sangele lui Iisus varsat pentru mantuirea lumii.

La noi insa, de Paste, ouale nu se vopsesc doar in rosu, ci si in alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primaverii. Se mai coloreaza oua si in negru, simbolizand patimile lui Hristos pe cruce.

Mai mult decat atat, in unele zone, indeosebi in Bucovina, se pastreaza traditia incondeierii oualor, devenita in timp o adevarata arta, executata cu maiestrie de artisti populari. Ouale incondeiate se mai numesc si "oua muncite", dedicand astfel efortul depus pentru desavarsirea lor patimilor indurate de Iisus Hristos pentru mantuirea noastra.

Vezi si Cand e periculoasa vopseaua de oua si cat timp poti sa tii ouale rosii in frigider

Pentru a realiza oua decorative de Paste se pot folosi oua fierte sau oua golite de continut pe care se aplica vopsele in relief sau margele. De asemenea, in unele zone se fac oua decorative din lemn sau din lut.

Odinioara, pentru obtinerea acestor culori se foloseau plante, dar in zilele noastre se folosesc mai mult vopseluri chimice. Cu toate acestea, unele gospodine pastreaza inca retetele stravechi pentru prepararea culorilor vegetale, obtinute din plante culese din vreme si lasate la uscat. Astfel, culoarea rosie se poate obtine din cojile de ceapa rosie, din frunzele marului paduret sau din sovarf, galbenul se obtine din flori de tei sau frunze de mesteacan, albastrul - din viorele, iar pentru verde se foloseste rachitica.

Mesterii populari gasesc o diferenta foarte mare intre cele doua tipuri de vopseluri, caci cele vegetale, prin caldura lor, confera oului o amprenta estetica deosebita. Totodata, acestia pun mare pret pe atmosfera de liniste, intelegere, calm si bunatate, atat de necesara in timpul incondeierii, fiindca aceasta tehnica cere rabdare si este una foarte dificila.

In noaptea de Inviere, gospodinele duc la biserica un cos cu oua rosii, pasca si cozonac, care urmeaza sa fie sfintite de preot. Dupa slujba si in zilele care urmeaza, se obisnuieste sa se ciocneasca ouale, dupa un ritual anume.

Ca regula generala, cel mai varstnic barbat de la masa este primul care ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de un comesean, rostind formula "Hristos a Inviat!", la care se raspunde cu: "Adevarat a Inviat!". Oul a carui coaja a plesnit este oferit celui care l-a spart.

Cojile oualor sunt aruncate fie pe pamant, pentru fertilizarea holdelor, fie pe apele curgatoare, pentru a da de veste Blajinilor ca a sosit Pastele. Ciocnitul oualor simbolizeaza jertfa Domnului Iisus Hristos si este permis numai dupa noaptea de Inviere si pana la Inaltare.

De asemenea, pentru crestini, pasca este cea mai importanta coptura rituala a Pastelui. Caracterul ritual al pascai este subliniat de data prescrisa de traditie cand trebuie pregatita, in joia sau sambata din Saptamana Mare, de forma (rotunda sau dreptunghiulara) si de ornamentele din aluat (pasca cu sucituri, cu impletituri, cu zimti, simpla) . Alaturi de pasca se faceau si alte copturi cu caracter ritual numite colaci, babe, mosi sau mosnegi, prescuri, invartite (volumul "Sarbatori si Obiceiuri Romanesti", Ion Ghinoiu, 2003).

Pasca se face din faina de grau de cea mai buna calitate. Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca dupa care, de jur imprejur, se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut. In mijlocul tavii se aseaza, apoi, branza de vaci, pregatita cu zahar, oua, mirodenii si stafide. Peste branza se face o cruce, din acelasi aluat impletit, impodobita cu ornamente in forma de floare. Se unge totul cu ou si se coace in cuptorul incalzit.

Pasca a fost numita la inceput painea sfintita care se imparte in biserica dupa slujba Invierii.

In noapte Sfintelor Pasti, este obiceiul sa se sfinteasca paine numita Pasti, fie sub forma de anafura, fie sub forma de anafura amestecata cu vin, pe care credinciosii o consuma dupa slujba.

Citeste si Tu stii ce mananci? Afla totul despre consumul de oua in cazul copiilor mici - sfatul nutritionistului

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...