Cum a afectat pandemia sănătatea mintală a tinerilor născuți după 1995: sunt mai vulnerabili, speriați de lipsa banilor și dependenți de internet

Lipsa resurselor financiare, lipsa motivației și a consilierii în carieră sunt principalele îngrijorări ale generației Z, adică a tinerilor născuți după anul 1995. Mai vulnerabili din perspectiva sănătății mintale, tinerii din generația amintită au fost impactați de pandemie, ale cărei efecte le-au resimțit din plin.

Tocmai din acest motiv, 49% sunt îngrijorați de stările emoționale fluctuante pe care le au, evidențiază studiul național Insighs PulseZ. Concret, la aproape un an și jumătate de la începutul pandemiei de coronavirus, tinerii generației Z din România au mărturisit că se simt mai obosiți (50% în 2021 vs. 34% în 2020), că se confruntă cu stări emoționale fluctuante (49% în 2021 vs. 37% în 2020), dar și cu momente de incertitudini referitoare la perioada ce va urma, luând în calcul și actualele tensiuni din sfera personală și profesională (32% în 2021 vs. 26% în 2020).

"Pandemia a afectat pe mai multe planuri familia tinerilor, a afectat financiar, fie că s-au micșorat veniturile familiilor, fie că unii părinți și-au pierdut locurile de muncă. Această situație a avut impact direct asupra tinerilor, asupra stabilității lor psihoemoționale, a crescut îngrijorările și temerile cu privire la viitor. Tinerii din generația Z sunt mult mai vulnerabili din perspectiva sănătății mintale", a declarat psihologul Mihai Copăceanu pentru Ziare.com.

Insecurități legat de viitor

Potrivit acestuia, tinerii români nu au acces la o multitudine de activități lucrative care să le genereze profit, de aceea 7 din 10 tineri remarcă lipsa resurselor financiare. "Sunt foarte puține opțiuni prin care un tânăr din Romania poate să dobândească venituri. Vara cresc aceste munci sezoniere, iar cele mai multe sunt pentru cei necalificați", a explicat psihologul.

Școala online și restricțiile de mișcare, lipsa unor proiecte de voluntariat, de vizitare a unor posibile locuri de muncă a dus la insecuritate în ceea ce privește viitorul și la modul în care tinerii își aleg cariera.

"Dacă înainte de pandemie tinerii puteau să frecventeze unele locuri pentru a avea un contact cu munca, acum astfel de facilități au fost oprite. Dacă școlile și liceele înainte de pandemie organizau întâlniri cu antreprenori sau profesioniști din diferite domenii, în pandemie au fost oprite aceste activități. Consilierea online privind cariera nu răspunde tuturor nevoilor tinerilor", completează specialistul, adăugând că 44.7% din tineri nu doar că sunt indeciși cu privire la viitorul lor dar se tem de viitor.

"Acest răspuns are legătura cu insuficienta orientare școlară și cu instabilitatea financiară", mai spune Mihai Copăceanu, autor al ghidului Consiliere și orientare în carieră.

Jumătate de zi în fața ecranelor

În lipsa opțiunilor, cei mai mulți dintre tinerii generației Z au ales să petreacă timpul în fața ecranelor. Un procent îngrijorător, de 43% din tineri, petrec zilnic între 4 și 8 ore în fața ecranelor în timp ce 28% petrec între 8 și 12 ore în fața ecranelor, notează studiul național Insighs PulseZ.

"Această cifră e îngrijorătoare. Are efect asupra calității somnului, asupra plăcerii obținute din unele activități zilnice și asupra lipsei interesului social. Oboseala și stările emoționale fluctuante sunt explicate și de abuzul de tehnologie. Tinerii devin dependenți de jocurile video sau de site-urile de socializare și pentru că în viața reală ei nu pot identifica activități care să le ofere o satisfacție ridicată", comentează psihologul, recomandându-le să facă pauze de la folosirea tehnologiei.

Dacă fetele menționează într-o mai mare măsură nevoia de a învăța să-și gestioneze mai bine emoțiile (66% fete vs. 40% băieți), băieții menționează mai des educația financiară (64% băieți vs 56% fete), tehnologia (44% băieți vs 29% fete) și lucrul în echipă (30% băieți vs 21% fete).

Nu mai vor să lucreze în străinătate

Același studiu evidențiază însă că unul din trei respondenți ai generației Z plănuiește să se angajeze în România în timp ce 21% iau în calcul varianta de a studia în țară. Doar 12% dintre participanții la studiu declară că vor să lucreze în străinătate și tot atâția sunt cei care intenționează să își deschidă o afacere.

"Faptul că pandemia a afectat Europa, poate mai grav decât în Romania, a determinat să scadă numărul tinerilor care doresc să studieze sau să lucreze în străinătate. Studenții înscriși deja la universitățile din Europa au făcut școala online (din Romania) în pandemie, ceea ce nu se compară cu școala în formă fizică și cu interacțiunea cu un mediu performant de învățare. Instabilitatea unui loc de muncă în străinătate și pierderea a sute de mii de locuri de muncă, situația care a condus la întoarcerea romanilor acasă, reprezintă un alt motiv pentru care un tânăr nu riscă să plece de acasă în străinătate. Cred că după încheierea pandemiei tinerii vor dori mai mult să studieze și să lucreze în Europa", a conchis psihologul.

Generatia Z se succede milenialilor, sau generației Y, a început în 1990 și s-a terminat în anul 2010, când a debutat generația Alpha. Milenialii sunt cei născuți între anii 1980 - 1990.

Răzvrătirea tinerilor care muncesc. „Trendul” prin care își arată dezgustul pentru societate și joburile prost plătite: în pijamale și papuci de casă la birou

Există un nou trend, un tip de videoclip "pregătește-te cu mine" în China, în care tinerii prezintă ținute pentru muncă atipice. Tinerii din China își îmbracă pijamalele, papucii și...

Cum încearcă PSD să negocieze retragerea lui Piedone și care este prețul primarului de la Sectorul 5

După ce liderii coaliției PSD-PNL au luat decizia de a-l retrage pe candidatul comun Cătălin Cîrstoiu și de a merge cu candidați separați, în persoana Gabrielei Firea și a lui Sebastian...