Teolog român despre opoziția creștinilor în fața vaccinării: „Eroii noștri s-au ascuns după conspirații pe care nici ei nu le cred cu adevărat”

Marius Dorobanțu, teolog român ce locuișete în Olanda, a criticat într-un editorial puternic opoziția creștinilor, atât din România cât și din Olanda, față de vaccinare. Pe lângă o serie de comparații între campania de imunizare din România față de cea din Olanda, acesta critică însă poziția Bisericii Ortodoxe în această pandemie în ceea ce privește pelerinajele, dar mai ales opoziția creștinilor față de un gest - vaccinare - eminamente creștin.

„Și în Olanda, și în România, grupurile care s-au opus cel mai proeminent restricțiilor și vaccinării au fost cele de creștini practicanți. În Olanda, cel puțin, cele 5 localități cu rata cea mai mică de vaccinare sunt toate în așa-numită „centură biblică”, populate de practicanți devotați ai protestantismului. Nu am statistici oficiale din România, dar, din observațiile personale, pot să spun fără să mă tem că greșesc că ortodocșii practicanți s-au opus mai vehement restricțiilor și s-au vaccinat mai puțin. Cum e posibil să vedem un individualism înfiorător atât de pronunțat exact in cercurile ai căror membri, măcar teoretic, își construiesc existența în jurul altruismului și iubirii de aproapele?

Să îți ceri cu o insistență care frizează obrăznicia dreptul de a aduna mii de oameni într-un pelerinaj „tradițional”, în condițiile în care printre noi umblă liber un virus letal, este nu doar neamprostie, dar și iresponsabil și criminal.

Am argumentat într-un articol precedent de ce atitudinea corectă din punct de vedere creștin este vaccinarea, dacă nu pentru binele propriu, atunci măcar de dragul celor din jur. „Datori suntem noi cei tari să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi”, spune explicit apostolul Pavel. Cine sunt, în acest caz, cei slabi? Cei imunocompromiși, a căror singură șansă împotriva virusului este imunitatea de turmă, pentru că ei nu se pot vaccina. Cei care au nevoie de îngrijire medicală și nu o pot primi la timp, pentru că spitalele sunt pline de bolnavi Covid. Toți aceștia depind de noi, restul.

Cum e posibil ca un creștin care, altfel, pretinde ca și-ar desface pieptul în fața inamicului din dragoste pentru aproapele, să nu răspundă la o astfel de chemare? Nu este asta exact ocazia pe care o aștepta generația noastră pentru a-și dovedi statura morală? Vorbim despre o generație care privește nostalgic la „mărețele umbre” ale trecutului, care lăcrimează la sfânta liturghie când sunt pomeniți „fericiţii întru adormire eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, căzuţi pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea noastră.” E o generație care nu și-a avut „Mărășeștiul” sau „Revoluția” ei și este fascinată de sacrificiul sfinților din temnițele comuniste.

Și totuși, când momentul a venit pentru ca această generație sa-și facă propria jertfă – aproape rizibilă in comparație cu cea a înaintașilor, prea mulți dintre creștinii noștri iubitori de aproapele au scos ghioaga propriei libertăți de a alege. Când am fost chemați nu în prima linie a unui război, nu să rezistăm eroic in munți, ci să beneficiem de un vaccin care este darul lui Dumnezeu, eroii noștri s-au ascuns după conspirații pe care nici ei nu le cred cu adevărat.

Care este atitudinea liderilor noștri spirituali în tot acest timp? Majoritatea s-au refugiat într-o ambiguitate călduță, neasumându-și un răspuns clar. Pe alte subiecte, preoții si episcopii noștri se exprimă cu o siguranță surprinzătoare. Pe subiectul unde leadership-ul lor ar fi putut însă să facă diferența realmente între viață și moarte pentru atâția oameni, păstorii noștri tac asurzitor, ba uneori chiar făcând cu ochiul complice.

Fotografia care se developează este a unei generații de creștini preocupate obsesiv de propria identitate culturală și puțin spre deloc de mesajul propriu-zis al Evangheliei creștine. Fiecare generație e confruntată cu propriile provocări. A noastră tocmai și-a picat marele test. Prea mulți oameni au murit și suferit inutil, și vor continua să o facă, pentru că prea muți dintre noi „avem teorii”. Ce nu avem este smerenie și simț al ridicolului.

Situația fără precedent în care ne aflăm a cerut sacrificii din partea tuturor și o jertfă temporară a sinelui pentru binele celorlalți. Este exact atitudinea propovăduită de Hristos, însă nu pentru o lună sau un an, ci pentru întreaga viață. Mulți oameni „fără Dumnezeu” au răspuns admirabil, acceptând sau chiar îmbrățișând provocarea.

Prea mulți creștini, însă, au băgat rușinos bețe în roatele binelui comun”, a scris acesta într-un editorial publicat pe platforma Republica.ro.

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...