Sudorii care isi risca viata peticind tevile RADET: E cumplit! Numai cat cobori in galeria incinsa si simti ca ti se face rau! Fotoreportaj

Miercuri, 20 Februarie 2019, ora 20:0313695 citiri
Sudorii care isi risca viata peticind tevile RADET: E cumplit! Numai cat cobori in galeria incinsa si simti ca ti se face rau! Fotoreportaj
Foto: Ziare.com/Alexandru Nistor

Daca in primul episod v-am relatat despre motivele care au adus sistemul de termoficare al Capitalei la un pas de colaps, astazi va spunem in ce conditii lucreaza oamenii care il tin in functiune. Adesea, pentru salarii de mizerie, acestia sunt nevoiti sa isi riste vietile reparand conductele vechi si care pot ceda in orice moment.

Iarna, din conductele RADET se pierd si 1.400 de metri cubi de apa fierbinte pe ora, iar numarul avariilor care ii lasa pe bucuresteni fara caldura si apa calda sare de 3.500 pe an. Din pacate, pretul pentru toate acestea nu-l platesc nici primarii si nici directorii Regiei care au adus sistemul la un pas de dezastru si nici cei care acum nu mai gasesc solutii pentru a-l repune pe linia de plutire.

Singurii care platesc intr-adevar pentru nepasarea si incompetenta autoritatilor sunt oamenii care n-au nicio vina pentru starea jalnica in care a ajuns sistemul. Mai exact, bucurestenii care raman frecvent fara apa calda si caldura, dar si salariatii RADET care repara conductele sparte, in conditii greu de imaginat.

Cine si cum repara tevile care pocnesc

Dispecerii sunt primii care afla despre avarii. Cum fac? Inainte de toate, folosesc un serviciu numit SCADA, care trimite date din punctele termice intr-un sistem electronic. Atunci cand un dispecer vede ca presiunea pe o magistrala care aduce apa fierbinte de la ELCEN a scazut prea mult, spre exemplu, trimite o echipa sa verifice daca nu cumva in zona e o avarie. Iar, daca e, echipa intervine si remediaza.

SCADA nu e montat, insa, in toate cele 1.000 de puncte termice din Bucuresti, ci doar in vreo 800. Motivul: in baza unui contract din 2008, de implementarea sistemului s-a ocupat o asociere de firme din care facea parte si Asesoft (societatea lui Sebatian Ghita) si care isi vindea serviciile in conditii dezavantajoase pentru RADET. In consecinta, prin 2011, implementarea s-a sistat. In teorie, contractul ar urma sa se reia acum, dupa ce a fost renegociat. Ramane de vazut daca asta se va intampla.


Pana sa primeasca un panou electronic si alte echipamente moderne, dispecerii monitorizeaza starea sistemului cu ajutorul unei harti vechi - Foto: Alexandru Nistor

Problema este ca acolo unde SCADA nu functioneaza, de cele mai multe ori e nevoie ca oamenii sa sune la RADET si sa raporteze avariile. Iar daca se produc mai multe avarii simultan, dispecerii nu ajung sa mai raspunda tuturor apelurilor. In consecinta, o multime de bucuresteni ar putea avea de asteptat mult si bine pana cand cineva sa remedieze si avariile din zona lor.

"In fiecare sector exista o sectie, cu cate 14-15 maistri. Fiecare maistru are o echipa, cu cativa oameni. Pentru magistrala exista o sectie separata, cu cate 1-2 maistri pe sector. In functie de zona in care se produce avaria, ii trimitem sa intervina.

In acel moment, maistrii isi iau echipele si pleaca pe teren, sa repare teava", ne spune Constantin Vizitiu, care coordoneaza echipa de dispeceri.

De fapt, acesti oameni care coboara in subteran pentru a carpi conductele din care tasneste apa oparita sunt cei care duc, intr-adevar, greul mentinerii in functiune a sistemului de termoficare al Capitalei.

Sudor RADET: La avariile mari e nenorocire! Lucrezi 30 de minute si iesi din galerie, ca nu mai rezisti!

Ca sa vedem cum lucreaza salariatii RADET care repara si sudeaza teava, am mers pe un santier al Regiei din fata Casei Poporului.

In zona se lucra la un santier programat, nu la o avarie, asa ca oamenii si-au facut ceva timp sa ne povesteasca ce inseamna, de fapt, o interventie de urgenta, in termoficare.

Inginerul Adrian Untea ne spune ca - inainte sa devina director la directia Mecano-Energetica a RADET - a coordonat si echipe de interventie. Si, in ciuda a ceea ce ar putea crede bucurestenii - pe buna dreptate suparati cand raman fara caldura si apa calda - reparatia unei conducte din care tasneste apa clocotita dureaza.

"Inainte se inchid vanele si se izoleaza sectorul de teava in care este spartura. Apoi se scoate, cu pompe, apa fierbinte care s-a scurs. Apoi se baga ventilatoare in galerie, astfel incat sa mai scada temperatura acolo, in subteran, unde s-a scurs apa. Nu va ganditi acum ca stam pana se racoreste de-a binelea!

Dar trebuie sa racim macar pana la un 60 de grade Celsius, ca sa poata cobori echipa, sa intervina. Daca e mai cald de atat, nimeni n-ar putea lucra", ne-a explicat Adrian Untea.

De obiecei, la avariile majore sunt pe teren atat ingineri, cat si maistri si muncitori.

In momentul in care temperatura din galerii scade la cel mult 60 de grade Celsius, sudorii incep sa coboare in galerie. Si abia acum incepe greu, ne spune Cornel Ivascu, sudor angajat de 35 de ani la termoficarea Capitalei.

"E cumplit uneori, va spun! Daca avaria e departe de gura de vizitare prin care intri - simti ca ti se face rau pana ajungi la locul in care sudezi teava. Dar asta e, n-ai ce-i face!


Sudorii de la RADET coboara in galerii - Foto: Alexandru Nistor

Dar e greu. E cam prost platit si e greu. Mai mult de 30 de minute nu poti sa stai acolo ca simti ca iti pocnesc plamanii. Iesi afara - in ger, de obicei - si intra altul in locul tau. Te duci la masina, te odihnesti un pic la caldura si intri la loc. Ziua, noaptea... cand se intampla avaria!", ne povesteste sudorul.

Omul spune ca, atunci cand intervine la avarii, incearca sa isi faca treaba bine, dar si cat mai repede. Ca doar nimanui nu-i place sa petreaca zilele si noptile in galeriile incinse de beton, printre tevi sparte!

"Stiu ca ne injura lumea cateodata, ca sunt avarii! Dar nu-i vina sudorilor ca pocneste teava! E veche, ce vina avem noi? Daca se aduce noua, tot noi o schimbam, sa stiti! Daca nu e noua, o reparam pe asta, cum putem.

Chiar de curand am avut o avarie la care s-a oprit caldura la niste scoli. Si se intreba lumea ce tot facem acolo, de nu mai dam odata drumul la caldura. Pai sa va spun ce-am facut...


Uneori, galeria nu-ti permite nici macar sa lucrezi in picioare, ci doar pe branci, spun salariatii - Foto: Alexandru Nistor

Atunci a trebuit sa inlocuim un cot de conducta care se sparsese. Iar zona nu ne permitea sa spargem asfaltul, sa sapam, sa decopertam galeria si sa lasam cotul ala acolo, cu totul. Si ce credeti c-am facut? L-am taiat in mai multe bucati pana a incaput prin spatiul pe care-l aveam la dispozitie.

Ce-a insemnat asta? Ca in loc sa sudam cotul ala la ambele capete, noi a trebuit sa-l taiem in bucati, pe care le-am sudat apoi una langa cealalta. Pai asa o sudura mare iti ia si o zi si jumatate. Asta, daca esti sudor de termoficare cu state vechi. Daca ai fi abia venit, ti-ar lua si 3-4 zile!", spune Cornel Ivascu.

Sudorul ne spune si cum si-a castigat experienta in termoficare. Primul serviciu l-a avut la antrepriza comunista care a construit sistemul. Si de atunci, a lucrat o viata ca sa repare conductele. Iar acum, de voie, de nevoie, o sa continue sa lucreze aici. Unde sa se mai duca, la cei 51 de ani ai lui?

Constantin Gaita, seful echipei de sudori, ne spune ca muncitorii cu experienta sunt valorosi, pentru ca sunt tot mai putini, pe an ce trece.

"Nu va ganditi vreo clipa ca sudura de termoficare seamana cu aia care se face la banc. Nu, pe aia o face oricine, pana la urma! Aici, la noi, e mai greu. Ai galerii prin care nu poti sa mergi decat pe branci si trebuie sa lucrezi asa. Ai conditii grele in care trebuie sa iti faci treba ca lumea din prima, pentru ca nu mai poti reveni... Nu te intreaba nimeni daca poti sa respiri, daca trebuie sa scoti din galerii vata minerala veche de zeci de ani inainte sa te apuci sa sudezi...


Sudorii isi petrec cea mai mare parte a zilei prin galeriile de sub Bucuresti - Foto: Alexandru Nistor

Iti trebuie multi ani ca sa inveti si sa fii stapan pe ce faci. Dar cine mai vrea sa invete azi? Munca e grea, salariile sunt mici (intre 1.700 - 2.200 lei net, plus ore suplimentare - n.red.) . La noi, media de varsta a salariatilor ajunge pe la 50 de ani. Si cand ai ajuns aici, ai o problema.

Un sudor - daca l-ai format pana in 30 de ani - face treaba buna pentru ca rezista mai mult in galerie. E tanar, e rezistent. Unul de 50 nu mai are rezistenta asa de multa. E normal, pana la urma, nu poti sa-i ceri ce nu-i mai permite organismul... ", ne spune Cornel Gaita.

In subteran, seful de echipa ne arata cum sudorii lui au coborat teava in galerie si au impins-o pe niste suporti. A fost munca grea, iar ziua e abia la jumatate...

Unii dintre salariati muncesc o viata doar in galerii. Altii, cum e Marin Buzatu, ajung maistri. Dar viata din subteran lasa urme, ne spune omul, care ne arata ca acum cara mereu dupa el un tensiometru, din cauza ca munca grea i-a afectat sanatatea.

"Sa stiti ca, de multe ori, cand privesti de pe margine, te-ai putea gandi ca munca asta nu-i chiar grea. Dar este, credeti-ma!

Iar cine ramane aici o face fie pentru stabilitatea locului de munca, fie pentru ca intre colegi se creeaza asa, un soi de legatura. Se vede asta si la suprafata. Si eu lucrez aici de la 19 ani. Am facut studii, am facut un doctorat in Franta si tot aici am ramas.

Dar cel mai bine se vad legaturile dintre oamenii din subteran, care fac munca din galerii. Pe ei ii leaga parca si mai multe", ne spune inginerul Adrian Untea.


Cum vad cerul oamenii din subteran, cand se opresc sa isi traga sufletul - Foto: Alexandru Nistor

E si normal, in conditiile in care aceia sunt oamenii care fac munca cea mai grea. Ba, uneori, ajung sa isi gaseasca si sfarsitul in galerii. Va reamintim ca, la inceputul anului trecut, doi muncitori ai Regiei au murit arsi dupa ce o conducta cu apa fierbinte pe care o reumpleau, dupa reparatii, a explodat..

Din pacate, cel putin pana cand autoritatile vor gasi o solutie pentru a rezolva situatia de criza in care au adus sistemul de termoficare, invechit si periculos, sudorii se vor expune in continuare unor asemenea riscuri, la fiecare avarie majora...

Problema este ca, pe zi ce trece, sansele ca sistemul sa mai poata fi modernizat scad. Cat de complicata este situatia juridica in care se afla termoficarea Bucurestiului si ce s-ar mai putea face pentru reabilitarii lui va vom spune pe larg, intr-un material viitor.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News