Spor salarial pentru functionarii ce stiu limba minoritatilor

Senatorii din Comisia pentru drepturile omului au avizat marti favorabil o initiativa a UDMR care prevede acordarea unui spor salarial de 10% functionarilor publici care cunosc limba minoritatilor.

"Legislatia romana prevede ca in administratiile publice din localitatile cu 20% minoritati etnice trebuie angajati functionari care cunosc limba minoritatii respective. Intervine o problema la nivelul persoanelor.

Cand se da un concurs, unii considera aceasta prevedere care cere o competenta in plus ca fiind una discriminatorie, pe de alta nu sunt stimulati cei care cunosc limba sa o invete. Si mai e a treia problema ca cei care cunosc aceasta limba au o activitate in plus.

Pentru a compensa aceasta activitate si pentru a se stimula invatarea limbii am propus acest lucru. Ea nu contravine ideii de a depasi pragul de 30% a compensarilor salariale, sporurilor, pentru ca va fi unul din aceste sporuri. Este si din punct de vedere bugetar o prevedere salutara pentru ca altfel am avea nevoie de doi angajati, adica unul in plus care stie limba.

Daca persoana respectiva primeste cu 10% inseamna o economie de 90% la bugetul de stat", a declarat in comisie initiatorul legii, deputatul UDMR Marton Arpad.

El a mai spus ca o astfel de lege exista si in regiunea italiana Tirolul de Sud, care se bucura de un grad de autonomie. "In urma aplicarii acestei prevederi, italienii au renuntat la acest afront de a invata limba germana", a mai precizat Marton Arpad.

Potrivit legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, in localitatile unde o minoritate are o pondere de peste 20%, unii functionari publici trebuie sa cunoasca si limba respectivei minoritati. "In vederea stimularii angajatilor pentru conformarea lor cu prevederile prezentului articol, li se va acorda o majorare salariala de 10% pentru cunoasterea fiecarei limbi care se incadreaza in prevederile prezentului articol", scrie in initiatia legislativa a UDMR.

Comisia a mai avizat favorabil si o modificare legislativa care se refera la romanii din afara granitelor. Astfel, modificarea prevede ca Legea 299/2007 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni sa se refere la drepturile persoanelor de origine romana "indiferent cum se numesc".

"Armani, armanji, aromani, basarabeni, bucovineni, cutovlahi, daco-romani, farseroti, herteni, istro-romani, latini-dunareni, macedoromani, maramureseni, megleniti, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rramani, rumani, valhi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armanji", sunt categoriile enumerate in lege.

Liderul comisiei, senatorul Gyorgy Frunda, nu s-a declarat de acord cu legea. "Ne baga pe usa din dos impartirea romanilor in subcategorile astea si pe urma ei vin si se bat intre ei", a spus el. La explicatiile unuia dintre initiatori, senatorul PNL Puiu Hasotti, Frunda a votat favorabil.

"Aici e vorba de denumirile istorice, pentru ca multe state, Albania, Macedonia, Serbia, nu recunosc romanii de acolo ca fiind romani, le spun altcumva, spun ca sunt altceva, nu romani. Sa zicem ca in Republica Moldova vine un Guvern ultracomunist care o sa spuna ca moldovenii nu sunt romani. In ce masura poate Romania sa-i ajute pe fratii lor daca statul moldovean spune ca aia nu sunt romani? Implicarea statului poate sa fie mai mare daca prin lege farserotii, aromanii, istroromanii, macedoromanii, etc, sunt recunoscuti ca fiind romani", a explicat Hasotti.

Dulcele spor salarial din sectorul bugetar. Ce venituri exotice ar urma sa piarda angajatii la stat din 2021

Cum trec partidele peste mesajul anticorupție aruncând în cursa pentru locale candidați certați cu legea

Deși de-a lungul timpului au spus că se delimitează de acțiunile colegilor certați cu legea, iar unii chiar au strâns electorat în jurul „luptei anticorupție”, astăzi, partidele își...

Candidat comun PSD-PNL la alegerile prezidențiale? Băsescu: ”Spuneţi-mi care din partidele astea ar fi de acord să susţină candidatul celuilalt? Eu zic că niciunul”

Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat duminică seara, 28 aprilie, că nu vede posibilitatea ca PSD şi PNL să aibă un candidat comun la alegerile prezidenţiale. „Nu. Spuneţi-mi...