Sistemul de pensii, bomba cu ceas: Toti banii statului se duc pe pensii si salarii si traim pe datorie. Ce se va intampla cand cresterea economica va stagna?

Luni, 03 Septembrie 2018, ora 15:5420909 citiri
Sistemul de pensii, bomba cu ceas: Toti banii statului se duc pe pensii si salarii si traim pe datorie. Ce se va intampla cand cresterea economica va stagna?
Foto: Arhiva Ziare.com

Executivul asteapta cu mare nerabdare rectificarea bugetara pentru ca a ramas fara banii necesari achitarii pensiilor si salariilor, dupa cum insusi Guvernul Dancila a recunoscut recent.

Si marea problema, sustine Olguta Vasilescu, ar reprezenta-o plata pensiilor, pentru ca in luna iulie a fost aprobata o lege prin care veniturile pensionarilor din grupele I si II de munca au fost majorate. Iar in bugetul pentru acest an Guvernul nu a inclus si acesti bani.

Chiar asa sa fie? Doar majorarile pentru grupele de munca sa fie problema? Pentru aceste cresteri sa fie necesare taieri, la rectificarea bugetara, de sume uriase de bani de la alte domenii importante?

De fapt, ultima executie bugetara ne arata ca Guvernul PSD-ALDE a ajuns sa concentreze cea mai mare parte a resurselor statului roman pentru a plati pensiile si salariile, iar Romania va avea foarte mult de suferit de pe urma acestei situatii in care am ajuns.

Asadar, atrag atentia prof. dr. Cristian Paun, directorul executiv al Societatii Romane de Economie si profesorul de economie Bogdan Glavan, dupa rectificarea bugetara, pensionarii si bugetarii isi vor primi banii la timp, insa consecintele vor fi foarte grave. Se vor taia investitiile cu achizitionarea unui RMN in spitale, achizitiile de medicamente vitale in spitale sau a materialelor de curatenie in scoli sau spitale. Si toate acestea se adauga la taierile drastice ale investitiilor de pana acum.

Explozia pensiilor speciale, una dintre cauzele deficitului din sistemului de pensii

Sistemul public de pensii este de mai multi ani pe un deficit (diferenta dintre veniturile din contributii si cheltuielile cu pensiile) de cateva miliarde de euro. Numai in 2017, deficitul a fost de circa 2,8 miliarde de euro, adica echivalentul a 2.800 km de autostrada, explica prof. dr. Cristian Paun, directorul executiv al Societatii Romane de Economie.

Cauzele care au dus la aceasta situatia grava sunt mai multe si tin de guvernare si de politicieni, afirma Cristian Paun, precizand ca una dintre ele o reprezinta explozia pensiilor speciale.

"Situatia este de mai multi ani destul de dificila. Sistemul public de pensii este de mai multi ani pe un deficit de cateva miliarde de euro (numai in 2017 deficitul a fost de circa 2,8 miliarde de euro, echivalentul a 2.800 km de autostrada).

Problema este ca acest deficit a tot crescut in ultimii ani mai mult din cauze ce tin de guvernare si de politicieni: includerea venitului minim garantat pentru pensionari in sistemul public de pensii, nereformarea pensiilor ocupationale (din serviciile militarizate, si nu numai, se iese mai repede la pensie si cu pensii peste medie, fara ca pentru ele sa existe contributivitate) dar, mai ales, explozia pensiilor speciale (orice grup cu oarecare putere politica devine special in materie de pensii, a se vedea cazul recent al celor din administratia publica) ", explica Cristian Paun.

Astfel, subliniaza directorul executiv al Societatii Romane de Economie, pentru ca sistemul sa nu intre in colaps, Guvernul apeleaza la rectificarea bugetara si taie alte cheltuieli programate. Care sunt insa consecintele? Multe si grave, pana la anularea unor achizitii de medicamente vitale in spitale sau a materialelor de curatenie in scoli sau spitale.

"Cand sistemul este pe deficit si tu ai probleme si cu incasarea veniturilor aferente, rectificarea devine vitala. Practic, ca sistemul sa nu intre in colaps, se taie cheltuieli programate in alta parte. Adica, pensionarii (mai ales cei speciali si ocupationali) vor avea pensia marita si platita la timp prin taierea investitiilor cu achizitionarea unui RMN in spitale, ratarea unor achizitii de medicamente vitale in spitale sau a materialelor de curatenie in scoli sau spitale. E un pret pe care nu il vedem, dar care el exista si se afla in spatele acestor rectificari negative prezentate drept pozitive adesea", spune Cristian Paun.

Situatia este mai grava decat atat, avertizeaza directorul executiv al Societatii Romane de Economie, precizand ca Romania va deveni, foarte curand, o mare gaura plina de praf.

"Este o situatie foarte grava. Pentru ca prin concentrarea tuturor resurselor statului pe pensii si salarii in sectorul bugetar tara va deveni foarte curand o mare gaura plina de praf. Deja cred ca suntem asa ceva. Se darama totul pe noi: de la spitale, scoli, drumuri si poduri. Problema e ca statul nici nu intelege ca nu are bani si ca, in acest caz, poate ar fi bine sa mai cedeze din atributiile sale. Poate ca incurajarea initiativei private in materie de educatie, sanatate, transport public etc. ar mai diminua din aceasta presiune sociala care creste constant.

Dar cu politicieni al caror model de dezvoltare are in centru statul si mentalitatea de a sta calare pe resurse este greu sa vorbesti de progres si modernitate. Societatea romaneasca inca nu e pregatita sa inteleaga si sa lupte pentru schimbarea acestor modele si valori. Si atunci culegem ce semanam. Cei care nu mai suporta au plecat demult spre sisteme care functioneaza ceva mai bine. Cei care au ramas sunt cei vulnerabili. Care vor accepta si mai greu reformarea unui stat coplesit de o mostenire grea", explica Cristian Paun.

Si profesorul de economie Bogdan Glavan critica faptul ca de fiecare data, la rectificarile bugetare, se iau bani de la investitii.

"In esenta, rectificarile bugetare care s-au operat in ultima perioada, de cativa ani de zile, au vizat tocmai acest transfer suplimentar de resurse. De la destinatii de unde se pot taia fara ca cineva sa faca vreun scandal, catre aceste destinatii foarte sensibile. Eu as aminti aici un citat foarte celebru, care spune ca "Impozitarea este precum arta jumulirii gastei. Sa obtii cel mai mare numar de pene cu cel mai mic numar de tipete".

Asa si aici. Rectificarile care s-au facut si se fac in Romania se supun acestui principiu realist, dar prostesc din punct de vedere al bunastarii generale: se mai iau bani de la infrastructura, investitii, de unde se mai pot amana cheltuielile fara ca nimeni sa protesteze sau sa sesizeze problema aceasta, pentru a acoperi aceste cheltuieli in crestere, an de an, in esenta cheltuieli de castigare a suportului politic", potrivit profesorului de economie Bogdan Glavan.

Rectificarea insa nu rezolva mare lucru. Sistemul de pensii inghite cei mai multi bani

Rectificarea bugetara, mult dorita si asteptata de Guvern, nu rezolva insa problemele pe termen lung, arata prof. dr. Cristian Paun.

Potrivit acestuia, sistemul public de pensii are si va avea mereu probleme pentru ca inghite cei mai multi bani din bugetul de stat.

"Eu cred ca nu ar trebui sa mai stam linistiti in privinta sistemului public de pensii. El are si va avea probleme mereu pentru ca inghite cei mai multi bani din bugetul de stat. Acum suntem pe crestere de PIB. Nici nu imi vine sa ma gandesc ce se va intampla la o stagnare sau chiar recesiune, cu tot acest festival de mariri de pensii", spune Cristian Paun.

El avertizeaza ca sistemul de pensii din Romania trebuie reformat urgent si prezinta cateva solutii care ar trebui luate, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.

"Sistemul de pensii din Romania (si nu numai) trebuie reformat urgent. Solutiile pe termen scurt tin de stoparea migratiei prin crearea unui mediu economic atractiv, consolidarea alternativei private (Pilonul 2) si nu stoparea ei, reformarea pensiilor ocupationale (marirea progresiva a varstei de pensionare de la 45 de ani la varsta de pensionare din celelalte domenii), eliminarea definitiva a pensiilor speciale. Pe termen lung trebuie sa continuam sa incurajam natalitatea si sa oferim facilitati fiscale reale familiilor cu multi copii", a subliniat Cristian Paun.

Si Bogdan Glavan considera ca legislatia pensiilor si politicile duse in ultima perioada au crescut si vor creste in continuare cheltuielile publice.

"Problema este ca legislatia pensiilor si politicile duse in aceasta perioada nu doar ca au crescut acum obligatiile statului cu cheltuielile publice, ci le vor creste mai mult, chiar foarte mult, in anii care urmeaza. Acum poti sa tai de la investitii, sa ajungi la un minim istoric, dar nu mai poti face asta mult timp, pentru ca nu mai ai ce sa mai tai de la investitii. Si atunci este clar ca vor trebui gasite alte surse", a subliniat profesorul in economie Bogdan Glavan.

Ce facem dupa ce terminam banii din rectificare? Ne imprumutam

Ce facem insa dupa ce banii alocati la rectificare pentru plata pensiilor si salariilor se termina? Ne imprumutam, afirma Cristian Paun si Bogdan Glavan. Si asta desi Romania este deja tara care se imprumuta cel mai scump din Uniunea Europeana.

Directorul executiv al Societatii Romane de Economie spune ca Guvernele care conduc prin indatorarea populatiei sunt slabe si avertizeaza ca datoria publica este si mai problematica in momentul in care acopera cheltuieli care au legatura foarte mica cu dezvoltarea.

"Daca prin acumulare de datorie crestem veniturile populatiei ca ea sa consume mai mult din import nu facem altceva decat sa ne indatoram ca sa ii dezvoltam pe altii. Modelul acesta de stimulare continua si peste potentialul economiei interne a cererii agregate de bunuri si servicii este, mai degraba, un model de crestere si nu unul de dezvoltare a natiunii.

Am acumulat in ultimii 20 de ani imprumuturi care se apropie vertiginos de 70 miliarde de euro, echivalentul a 70.000 km de autostrada (in conditiile in care Romania are cam 16.500 km de drumuri nationale si 35.000 km de drumuri judetene) =. Din acesti bani am facut prea putin pentru dezvoltarea Romaniei daca ar fi sa ne uitam doar la numarul de kilometri de autostrada noi construiti", explica Cristian Paun.

La randul sau, Bogdan Glavan afirma ca pentru plata pensiilor anul viitor si in 2020 trebuie gasiti bani din alte surse, nu din rectificari bugetare, si precizeaza ca Guvernul ori se va imprumuta, ori va mari anumite taxe.

"Sunt mai multe variante pentru ca Guvernul sa faca rost de bani pentru pensii. O varianta este sa se apeleze la imprumuturi si in acest caz sa avem un deficit bugetar mai mare. Deci sa traim din imprumuturi mai mult decat traim in prezent, pentru ca statul roman a trait constant din imprumuturi. O alta varianta este sa creasca impozitele sau sa introduca un nou impozit, cum s-a mai intamplat in Romania.

O alta varianta este o combinatie, taieri de cheltuieli dintr-o parte, din alta parte decat cheltuielile de investitii, se reduc banii din diverse programe guvernamentale, subventii pentru intreprinderi, combinat cu o crestere de taxe. Sau se preiau la buget, cum este celebra poveste, banii din Pilonul II de pensii, asta reprezentand o catastrofa, un urias pas inapoi", atrage atentia Bogdan Glavan.

De altfel, nici Cristian Paun nu crede ca Guvernul a renuntat definitiv la ideea de a lua banii romanilor din Pilonul II de pensii.

"Prin includerea pensiilor speciale, ocupationale si a pensiei minime garantate au fost create premizele ca guvernul sa se poata alimenta mereu din alte surse pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii. Vor incerca, sunt sigur, sa puna mana si pe banii din Pilonul 2. Nu au renuntat la idee insa cauta sa vanda aceasta idee oamenilor ca pe ceva benefic pentru ei. Si-au dat seama insa ca oamenii nu sunt atat de usor de manipulat, mai ales atunci cand vine vorba de banii lor din cont", crede Cristian Paun.