Reforma pensiilor nu este o treaba de contabili. Despre cinism politic si demagogie

Autor: Vasile Dincu - sociolog
Vineri, 18 Iunie 2021, ora 12:00
5647 citiri

Reforma pensiilor este o tema politica preferata pentru partidele aflate la guvernare. Se vorbeste tot timpul despre recalculare, despre informatizarea datelor contribuabililor, despre lipsa surselor de finantare si, mai ales, despre un lucru imposibil daca tot spunem ca nu mai sunt bani: spunem mereu ca pensiile vor creste.

Acum Guvernul Citu si ministerul condus de Raluca Turcan comunica masiv ca se vor recalcula pensiile si ca sistemul va deveni mai predictibil, in acelasi timp insa totul se face propagandistic si fara analize solide. Avand in vedere ca pensionarii sunt cel mai mare grup organizat, ei sunt o tinta electorala importanta. Ce ii uneste? Nu tronsoanele de varsta, ci mai ales saracia, nemultumirea si injustitiile din sistem, relativismul si irationalul din acest domeniu. Legea pensiilor, mereu amendata prin introducerea de pensii speciale si categorii privilegiate, nu poate oferi decat imaginea unei incertitudini de viitor si a unei sigure nesustenabilitati a sistemului in prezent si in viitor.

Inchipuiti-va ce palpitatii au pensionarii, oameni care trag de pensie de la o luna la alta, cand aud ministri la televizor vorbind despre recalculare, mai ales ca orice guvernant spune fraza de inceput: nu mai sunt sau nu vor mai fi bani de pensii! Frazele bombastice de genul celei spuse de ministrul Ghinea cu "formule predictibile de indexare a pensiilor, astfel incat pensionarii sa stie foarte clar cand si cum le creste pensia" nu pot decat sa ii sperie si mai tare. Pentru ca nu predictibilitatea este urgenta, ci cresterea nivelului de trai, adaptarea pensiei romanului de rand la un standard minimal de calitate a vietii. Aproape 25% dintre pensionari din Romania sunt afectati de saracie si aproape un milion traiesc cu pensia minima, adica 800 de lei, in timp ce pensia medie lunara la asigurari sociale este de 1450 de lei. Raportam aceste sume la cosul minim de trai decent pentru o familie de patru membri, dintre care doi copii, care a ajuns la 7200 de lei, si ne dam seama cam care este nivelul de trai al pensionarilor din Romania.

Raluca Turcan spune ca solutia este un dialog onest cu pensionarii, adica sa fim cinstiti cu ei si sa le spunem ca nu mai sunt bani si sa-i facem sa inteleaga. Da, putem face asta, dar problema cea mai mare nu este a dialogului, ci este cea a rezolvarii problemei, deoarece guvernantii nu au doar obligatia dialogului onest, ci mai ales rezolvarea unor probleme si prevenirea unei crize sociale.

Ramane problema sustenabilitatii sistemului, care este tema cea mai importanta, dar chiar aceasta tema nu se poate rezolva numai prin referirea la modalitatea de calcul, la informatizare sau la alte proceduri tehnice. De aceea, marea problema este cum facem ca pensionarii sa poata avea previzibilitatea unui trai decent pe tot parcursul vietii inactive.

Guvernantii cred, sau doar vor sa traga de timp cu termene aruncate in 2023, ca o noua lege a pensiilor va rezolva problema. Este o minciuna sau o mare ipocrizie. Sunt sigur ca ministrul de resort nu intelege prea mult din acest sistem complicat, dar ma indoiesc ca "specialistii" din spate au o perceptie clara asupra dimensiunii problemei.

E adevarat un lucru, nesustenabilitatea bugetului de pensii are printre cauze si influenta politicului, politicul aflat mereu in cautare de voturi a distorsionat si dezechilibrat o serie de componente. Valoarea punctului de pensie ar trebui sa fie determinanta automat, ca si corelatie, la fel si modalitatile de indexare, cu un procent de crestere al salariului mediu si rata inflatiei. Problema este ca, la noi, chiar si atunci cand au existat formule aprobate prin lege ele nu se aplica, legile fiind optionale.

Nu avem aici o doar o problema romaneasca, in toata lumea cresterea sperantei de viata si imbatranirea populatiei bulverseaza sistemul piramidal, bazat pe contributivitate. Un lucru devine destul de clar in evolutia sistemelor de pensii aproape peste tot in lume: sistemul de pensii nu mai functioneaza fara interventii de la bugetul de stat.

Problema politicienilor este ca se gandesc mai mult pe termen scurt, pe durata unui mandat si muta problemele in viitor. Cel mai important exemplu este cel legat de cresterea varstei de pensionare. Este aplicata in tarile nordice de ani multi, dar analizele recente arata ca nu este o solutie, nici acolo nu s-a rezolvat mare lucru cu asta. Voi reveni la acest subiect cu o analiza a acestei solutii.

Ideea propagata de a unei legi noi care sa intre in vigoare in anul 2023 este doar o tragere de timp pentru ca in toata aceasta perioada sa se mute sume de bani spre alte zone, care ar putea sa aduca mai mult profit electoral sau sa fie folositi pentru alte domenii.

Este o naivitate sau o minciuna sa spui ca o sa rezolvi problema doar printr-o lege. Eventual, poti face asta pe termen scurt, pana trec alegerile, dar pentru a realiza un echilibru pe termen lung este nevoie de un proiect social, complex, in a carui ecuatie trebuie introduse o serie de variabile care tin de piata muncii, de dinamica economica generala, de dinamica profesiilor sau de performantele sistemului educational si social. Variabila nivelul pensiilor sau variabila sustenabilitatea pensiei sunt variabile-rezultat, ele deriva din performanta intregului sistem economico-social si evident, din calitatea managementului politic si administrativ.

Principala problema pragmatica, de moment, nu este recalcularea pensiilor pentru a le adapta la bani putini, ci sustinerea sistemului public prin alti piloni: pensiile private obligatorii, pensiile private optionale sau pensiile ocupationale.

Speranta de viata la pensie este un important criteriu pe care trebuie sa-l luam in calcul. La noi exista multe portite de iesire anticipata la pensie incat rata reala este undeva intre 60 si 61 de ani. Avem si multa coruptie acumulata in modalitatile si incadrarile la pensionare, dar nu aceasta este tema cea mai importanta acum.

Chiar daca unii guvernanti vorbesc despre asta, noi nu putem mari contributia la sistemul de pensii, 25% este un nivel foarte inalt, care nu este intalnit in foarte multe tari din lume. Dar exista o metoda sigura: sa crestem nivelul salariilor si pe cel al veniturilor, sa crestem numarul contributorilor, acestea sunt formule reale de marire a pensiilor.

Pilonul pensiilor private obligatorii (pilonul II) trebuie sustinut si extins. Evident ca aici vor fi mereu discutii despre managementul investitional al acestui pilon, si tema trebuie sa fie in atentia organismelor de control al statului. Cred ca acum contributia de 3.75% nu este suficienta. Se pare ca rentabilitatea s-a reglat in ultima vreme. In viziunea mea aceasta contributie ar trebui sa creasca la 6-7%, dar statul ar trebui sa fie mai atent la alegerea celor care le gestioneaza, la comisioanele lor si la implicarea populatiei. Azi doar un pic peste 1% dintre romani isi aleg compania, multi nici nu stiu ca le-a fost ales aleatoriu fondul de investitii. Este incurajator profitul mediu de peste 6% obtinut anul trecut. Avem acum 16 miliarde de euro la pilonul II, nu este putin, dar nu ajunge la cei 7,8 milioane, in conditia in care contributia medie pe individ este de 174 de lei pe luna, iar fondurile de pensii private (Pilon II si Pilon III) au cumulat 83,34 miliarde lei in active totale, cu 33% mai mult comparativ cu anul anterior, asa cum se precizeaza in ultimul raport al Autoritatii pentru Supraveghere Financiara (ASF).

Legea pensiilor ocupationale (legea 1/2020) a fost lasata de izbeliste, inteleg ca nu are norme de aplicare complete, exemplu tipic romanesc de iresponsabilitate. In multe tari europene acest pilon IV, sa zicem, este foarte important si este sprijinul cel mai important al pilonului public. De ce nu se aplica? Probabil pentru ca ar trebui sa regleze corect problema celor 250.000 de pensionari "speciali". Trebuie un pic de curaj politic pentru a rezolva pana la urma problema pensiilor speciale, dar nu cred ca acest guvern va face asta, totul se va opri la eliminarea pensiilor parlamentarilor si la alte gesturi sugestive doar.

O alta problema este procentul pe care il alocam din PIB pentru pensii. Unii spun ca este prea mare, dar nivelul lui este de doar 9%. In Germania este de 12% din PIB, iar Germania are un PIB pe cap de locuitor mai mare de 5 ori decat cel al Romaniei. Contributivitatea este un principiu important, dar nu poate functiona la modul absolut. In prezent veniturile din contributiile pentru bugetul asigurarilor sociale au fost de 68,2 miliarde lei, iar cheltuielile de 81,5 miliarde lei. Rezulta, prin urmare, un deficit de 13 miliarde lei (fata de unul de 2,6 mld. lei in 2019). Aici nu putem face mare lucru in acest moment: crestem varsta de pensionare, cu efecte pe termen scurt, majoram nivelul contributiei, nefezabila - dupa cum am aratat anterior, dar mai exista si solutia cresterii numarului de contributori si cea a veniturilor.

Reducerea fenomenului de munca la negru ar oferi cel mai important debuseu pentru salvarea pe termen scurt si mediu al sistemului de pensii publice. Aici guvernul, desi clameaza principii liberaliste, nu are nici un plan. Nici PNRR nu are vreo componenta pentru reforma sistemului de ocupare si facilitarea integrarii muncii la negru in sistemul fiscalizat. In anul 2017 munca la negru reprezenta intre 15-20% din PIB in Romania, dupa cum spunea Raportul de tara al Uniunii Europene. Adica aproape un milion si jumatate de romani, lucrau atunci fara forme legale ceea ce reprezinta 27 miliarde de euro. Daca mai punem la socoteala si zilierii din agricultura credem ca avem o cifra de vreo 3 milioane de persoane care, incadrate in munca, ar produce o schimbare radicala si ar face si sistemul de pensii publice sustenabil.

Guvernul a programat suma de 682 milioane de euro pentru reforma pensiilor si finantelor, dar in spate nu se afla nicio strategie, doar un purcoi de bani care trebuie cheltuiti.

Daca exista un plan acesta trebuie sa cuprinda cateva lucruri esentiale.

In primul rand, reforma pensiilor va trebui sa mearga mana in mana cu reforma salarizarii bugetarilor. Trebuie gandit un sistem de stimulente fiscale pentru ramanerea in activitate.

Apoi este nevoie de stimulente fiscale pentru ramanerea in activitate sau un regim de munca care sa stimuleze si sa sprijine vointa oamenilor de a ramane in activitate.

Nu trebuie, de asemenea, sa neglijam un lucru: ce face statul pentru ca toti agentii economici sa plateasca contributiile pentru pensii si celelalte obligatii?

Analiza serioasa, profunda este necesara, dar pentru aceasta nu ajunge sa-i intrebam pe contabili cati bani avem si cand se vor termina. Trebuie ca specialistii adevarati sa fie cuprinsi in acest demers. Un exemplu sunt sociologii, asistentii sociali si economistii de la ICCV - Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii din cadrul Academiei Romane. Sunt o echipa performanta care poate oferi cea mai buna expertiza statului roman. Fara analize serioase guvernul vrea sa elimine sau sa limiteze pensionarile anticipate. Nu este gresit, dar sa nu hiperbolizam impactul. Daca studiem pe categorii de pensii, numarul pensionarilor pentru limita de varsta a fost preponderent (78,4%) in cadrul pensionarilor de asigurari sociale, iar pensionarii cuprinsi in categoriile de pensii - anticipata si anticipata partial - au reprezentat 2,1%. Deci limitarea pensionarii anticipate nu va avea un efect atat de mare pe cat prevad guvernantii.

In final, doresc sa punctez cateva aspecte cheie ale acestei problematici:

1. O problema importanta este reprezentata si de dezechilibrele de dezvoltare din Romania. Daca raportul dintre pensionari si angajati este de 9 la 10, iar in Ilfov de 4 pensionari la 10 angajati, situatia este diferita in judetele sarace: 16 pensionari la 10 salariati in judetul Teleorman, spre exemplu, 15 la 10 in Giurgiu si Vaslui si 14 la 10 in Botosani.

2. Atunci cand evaluam un sistem sustenabil de pensii trebuie judecat ca si echilibru intre modul de ocupare si sistemul de pensii. Aici se vorbeste si despre egalizarea varstei de pensionare, dar ea nu este intru totul corecta, mai ales intr-o societate cum este cea romaneasca, unde impartirea sarcinilor domestice presupune la aproape 2 treimi dintre femeile casatorite un al doilea job, cel legat de activitatile casnice si cresterea copiilor etc.

In acest echilibru necesar putem vorbi si de corelarea varstei legale de pensionare cu speranta de viata, dar aici totul depinde foarte mult de masurile privind locurile de munca, sistemul ocupational si piata muncii.

3. Un alt element important este starea de sanatate a populatiei si nivelul pregatirii profesionale, unde flexibilitatea programului de lucru sau nivelul de penetrare a tele-muncii sunt factori favorizanti.

4. De asemenea, promovarea pensiilor ocupationale, Legea 1/2020 a fost promulgata de 1 an si jumatate fara sa produca efecte, fiind total ignorata de guvernanti. In multe tari, acest tip de pensie ii ajuta pe oameni sa economiseasca suplimentar.

5. Mai putem vorbi despre educarea unui comportament de economisire, lucru la fel de important, dar pentru care as putea primi injuraturi la greu, mai ales in online. In anul 2020, in timp de lockdown mondial, romanii era pe locul al patrulea pe natiuni in Maldive, desi nu suntem chiar o tara cu o populatie foarte mare.

Pensionarea intarziata, privita ca panaceu, nu rezolva mare lucru, poate doar economic poate participa la reglarea sistemului de sustenabilitate pe termen scurt. Aceasta nu este sustenabila in toate formele deoarece trebuie insotita de reducerea programului de lucru sau de facilitati fiscale ceea ce pune probleme de pierdere a rentabilitatii.

Sa nu mai vorbim despre faptul ca produce disfunctionalitati pe piata muncii, generatii de tineri sunt amanati sa fie forta de munca de inlocuire.

Cresterea obligatorie a varstei de pensionare poate produce grave disfunctionalitati in sistemul universitar, unde se blocheaza dinamica sistemului in ceea ce priveste parcursul carierelor. Ce facem in acest caz, ii tinem pe loc pe cei tineri? Aici trebuie sa existe aceasta posibilitate pentru profesorii exceptionali, care doresc si care sunt doriti de institutii.

Trebuie, de asemenea, sa ne punem intrebarea care sunt criteriile pentru a defini adecvarea pensiei la realitate?

In primul rand este capacitatea pensiei de a preveni saracia, dar importanta este si sustenabilitatea sistemului de pensie, iar la fel de importanta este si calitatea vietii la persoanele varstnice. Trebuie sa gandim un nou regim de ocupare care sa sustina traiectoria activa pe tot parcursul vietii si sa respectam, cat mai mult posibil, promisiunea de baza a statului social: mentinerea nivelului de trai pentru varstnicii care au muncit intreaga viata pentru societatea noastra.

Pentru toate acestea reforma pensiei nu este un lucru pe care sa-l faca doar contabilii si nici cinicii demagogi ai puterii politice de azi.

De profesie sociolog, Vasile Dincu a pus bazele mai multor facultati, centre de cercetare sau masterate in universitati publice si private din Bucuresti si Cluj-Napoca.

Din decembrie 2020 este senator in Parlamentul Romaniei, activand in Comisia pentru invatamant, tineret si sport, in cea pentru cultura si media si in Comisia permanenta pentru relatia cu UNESCO.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Cât a fost pensia medie lunară în România în 2023. Suma s-a majorat cu peste 13% față de 2022
Cât a fost pensia medie lunară în România în 2023. Suma s-a majorat cu peste 13% față de 2022
Pensia medie lunară a crescut cu 13,9%, în 2023, comparativ cu anul precedent, până la valoarea de 2.113 lei, a anunţat, vineri, Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul mediu...
Ciucă, la 20 de ani de la intrarea României în NATO: ”Aceste două decenii au fost cea mai bună perioadă din istoria noastră”
Ciucă, la 20 de ani de la intrarea României în NATO: ”Aceste două decenii au fost cea mai bună perioadă din istoria noastră”
Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, afirmă vineri, la 20 de ani de la admiterea României în NATO, că aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe...
#reforma pensii, #pensii, #sistem pensii, #telemunca , #stiri sociale