Ratarea campaniei împotriva Covid-19 și includerea vinovaților în pomelnicele care ar fi putut fi evitate prin vaccinare

Vineri, 17 Septembrie 2021, ora 20:052938 citiri
Ratarea campaniei împotriva Covid-19 și includerea vinovaților în pomelnicele care ar fi putut fi evitate prin vaccinare

Una dintre cele mai grave erori de guvernare, dacă nu cumva cea mai gravă, dar cu siguranță cea care produce victimele cele mai numeroase, este ratarea campaniei de vaccinare împotriva Covid-19, cu toate variantele sale.

Citeste toate textele scrise de Hari Bucur Marcu pentru Ziare.com

La un moment dat, când guvernul a lăsat totul pe umerii unui colonel medic, care spera să vadă pe ei strălucind steaua de general (de parcă generalul generic din România ar trebui să și facă ceva bine, pentru obținerea stelelor sale) și când nu și-a stăvilit premierul orgoliile sale provinciale de șef peste ministrul Sănătății și echipa aceluia, de i-a dat afară ca pe niște milogi nepoftiți la masa lui guvernamentală, am fi putut spune că vaccinarea a fost compromisă într-o oarecare măsură.

Dar, de atunci și până astăzi, guvernanții executivi, necontrolați sau chiar încurajați de guvernanții legislativi, au adăugat compromiterii suficiente elemente de ratare efectivă și ucigașă a vaccinării.
Și introducerea elementelor populiste la baza deciziilor privind măsurile de combatere a pandemiei (care sunt altceva decât măsurile de limitare a ritmului de răspândire a pandemiei), și ignorarea avertismentelor și recomandărilor surselor de cunoaștere naționale și internaționale privind evoluția pandemiei, dar și indolența specifică unui guvern preocupat exclusiv de promovarea premierului în funcția de președinte al partidui său au transformat compromiterea campaniei de vaccinare în ratarea ei.

Diferența dintre compromitere și ratare este evidentă și ea are importanță mai degrabă pentru alegerea soluțiilor de remediere, decât pentru arătarea cu degetul a ticăloșilor repsonsabili de suferințele și morțile ce puteau fi evitate prin vaccinarea de masă.

O campanie compromisă ar fi putut fi recalibrată prin măsuri politice, executive și organizatorice, după obținerea unui consens politic și social că salvarea victimeleor pandemiei este o prioritate națională, indiferent de orgoliile, de agendele populiste sau de interesele materiale ale profitorilor uzuali ai oricăror crize.
O campanie ratată rămâne așa, ratată. E nevoie de o resetare, de proiectarea și lansarea unei noi campanii, care să includă între obiective și repararea stricăciunilor făcute de ratarea actuală, cum ar fi, de exemplu, stricăciunea de maximizare a neîncrederii populare în capacitatea guvernului de a gestiona pandemia, de a se abține de la folosirea ei în sens electoral și de a informa corect și complet publicul cu evoluția în cunoașterea despre agentul pandemic.

Concret, o nouă campanie de vaccinare, care să aibă obiective clare de informare și convingere rațională a populației generale despre necesitatea vitală a imunizării prin vaccinare, precum și despre valoarea adăugată vieții colective dar și individuale prin imunizare, comparativ cu indolența și bravada de sfidare a măsurilor de încetinire a răspândirii virusului, ar fi o campanie care să excludă politicienii și guvernanții compromiși iremediabil, să reziste la tot felul de presiuni ale grupurilor interesate de scurgerea banului public spre propriile buzunare, dar și să promoveze competența, transparența și includerea publicului în campanie. Vorbim atât despre publicul specializat, cât și despre publicul general, național.
Vă dați seama că o asemenea campanie rămâne la noi la stadiul de vis irealizabil.
De aceea, tot ce s-ar mai putea face este să notăm cine sunt vinovații, să îi pomenim în fiecare pomelnic al morților de pe urma Covid-19, care ar fi putut fi evitate prin vaccinare, mai ales în rândul tinerilor și adolescenților, precum și să îi ținem minte mai mult decât cele trei zile obișnuite de persistență a memoriei colective românești.