Profilul șoferului român: demonstrativ, speculant și oportunist. Cum ne ferim de conducătorii auto agresivi

Șoferii români se dovedesc a fi demonstrativi, speculanți și oportuniști. Iar dacă au făcut deja anumite erori și nu au fost prinși, mare parte din ei au tendința de a repeta aceleași greșeli în trafic, cu riscul de răpi și viețile celorlalți participanți la trafic.

Cele mai recente cazuri sunt ale șoferilor care circulă pe contrasens, pe autostradă, în viteză. Folosirea benzilor de urgență a devenit, la rândul ei, un obicei al unor șoferi în aceste zile.

"Trăim într-o perioadă în care componenta de demonstrativitate se dezvoltă tot mai mult. Din păcate, o parte din șoferi, la noi, poate mai mult decât în altă parte, se identifică cu mașina. Autovehiculul e o extensie a personalității lui. Și noi suntem o societate în plină dezvoltare", a explicat pentru Ziare.com psihologul Ionel Simionca, vicepreședintele Asociației PsihotrafiQ.

Pandemia a modificat comportamentul șoferilor români, care în încercarea de a valorifica timpul apelează tot mai des la viteză.

"Și atunci, se dezvoltă o relație vicioasă. Mașina e o extensie a personalității șoferului, cu un iz de grandoare. La noi se conturează un fenomen al șoferilor care își etalează mașina. În categoria celor care sunt vizibili apare și devianța: se gândesc că dacă au făcut de 10 ori aceeași greșală și nu au fost prinși o pot repeta la nesfârșit. Noi nu am reușit ca societate să eliminăm comportamentul deviant în trafic iar acesta escaladează, până la urmă, în agresivitate", a completat Ionel Simionca.

Cum putem să ne ferim de șoferii agresivi

Agresiunea în trafic poate fi evitată, adaugă specialistul. "Natural, pentru ceilalți participanți la trafic deja s-a conturat o imagine. Noi emitem prin marcă, prin ceea ce scrie pe mașină, prin tuning, prin numere personalizate sau geamuri fumurii, niște mesaje pentru ceilalți. Ne putem într-o anumită evidență. Pentru ceilalți cea mai bună variantă este să nu răspundă la provocări pe cât posibil", a punctat Ionel Simionca.

Potrivit psihologului, reacția la o provocare poate să fie și escaladată și disproporționată. Astfel, ea este mai periculoasă pentru cel care răspunde la provocare. Și, atunci, primul lucru care trebuie făcut este evitarea contactului vizual cu șoferul agresiv.

"Esențial este să nu se răspundă la provocări. Ar trebui să brevetăm o strategie națională de a răspunde și de avea variante de a suna la 112 și de a ști clar că se răspunde și nu se complică situația noastră, să filmăm. Există multe filmulețe prin care șoferii agresivi se expun public", a completat Ionel Simionca.

Ce tip de șoferi sunt mai periculoși la volan

Psihologul susține că nu s-ar putea spune că șoferii care conduc mașini mari sunt mai periculoși decât ceilalți.

"O mașină mică e mai expusă la un contact cu o mașină mare. Dar să nu uităm că fiecare om, în momentul în care alege o mașină, ia în considerare și o anumită imagine a mașinii și anumite nevoi. Dar în mod special, românii țin cont de o imagine. Comportamentul ulterior al șoferului va fi identificat cu un anumit branding al mașinii respective, nu contează cum îi spune la marcă", a explicat vicepreședintele PsihoTraficQ.

Tatonările în trafic, flash-urile de lumini, claxoanele sunt doar câteva dintre comportamentele tipic agresive întâlnite pe șoselele din România.

Euforia vacanței poate duce la accidente rutiere

Luna iulie este, statistic vorbind, luna în care se petrec cele mai multe accidente rutiere. Un întreg ansamblu de stări pot influența apariția accidentelor rutiere, notează specialistul.

"Puțină lume înțelege că euforia vacanței duce la o stare aproape echivalentă cu consumul unei beri sau chiar două. Vacanța înseamnă aventură, asta poate însemna viteză iar acest lucru poate duce într-o zonă de risc. După o perioadă de constrângere, cum a fost perioada cu restricții, se merge pe o compensare a stărilor și a dorințelor noastre de a evada într-o excursie", a explicat Ionel Simionca.

Consumul de substanțe, o muzică dată tare, pasagerii din mașină pot duce șoferul într-o zonă de risc în trafic.

"Riscurile după consumul de alcool sau substanțe interzise la volan sunt imense, vorbim de șanse foarte mari ale producerii unui accident cu victime. Alcoolul sau alte substanțe deteriorează capacitățile noastre cognitive, deteriorează capacitatea de a percepe și de a interpreta realitatea obiectiv, rațional, deteriorează stările emoționale. Până la urmă, acolo ating toate substanțele. În starea aceea de dezinhibiție și de euforie este influențat comportamentul rutier. Orice consum de substanțe la volan nu există să nu influențeze comportamentul, oricâtă rezistență ar crede cineva că are. Este o iluzie", a mai spus psihologul.

Cum e în străinătate

Dacă șoferii români nu sunt foarte prudenți atunci când circulă pe șoselele patriei, situația este complet diferită în străinătate.

"Noi avem o componentă antrenată. Nu putem vorbi la modul general și să spunem că șoferii nu se pot autoeduca. Românul nostru în altă parte conduce prudent, deci avem o problemă contextuală, contagioasă și care tinde să escaladeze dacă nu se intervine. Trebuie să înțelegem care sunt costurile vieții, chiar dacă sună cinic. Ar trebui să se investească mult mai mult în flote de mașini de echipaj, cu radare, care să descurajeze devianța", a conchis Ionel Simionca.

România joacă în Ungaria la Campionatul European. Adversarele din grupă după tragerea la sorți

Naţionala de handbal feminin a României va evolua în grupa B, la Debrecen, la Campionatul European din 2024, cu reprezentativele Muntenegru, Cehia şi Serbia, potrivit tragerii la sorţi de joi,...

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...