Problemele podului Ciurel si solutiile de avarie ale specialistilor pentru salvarea pasajului care nu duce nicaieri

Podul Ciurel, cunoscut bucurestenilor drept "cel mai scump viraj la stanga" sau "pasajul care nu duce nicaieri" a fost inaugurat sambata, 19 septembrie, de Primaria Capitalei, iar criticile au continuat la adresa acestui obiectiv de infrastructura nefinalizat, in opinia specialistilor din domeniul infrastructurii. Aglomeratia din cartierul Crangasi s-a mutat pe podul Ciurel, iar posibilele solutii ar fi semaforizarea sau dirijarea traficului de catre politisti. Probleme sunt, insa, si la continuarea proiectului, la podul care ar trebui sa faca legatura cu bulevardul Uverturii, iar de acolo cu Centura Capitalei si Autostrada A1.

Circulatia rutiera pe podul Ciurel a fost inaugurata sambata, 19 septembrie. Podul cu trei pasaje supraterane si noua bretele rutiere ar trebui sa simplifice legatura intre Soseaua Virtutii si Splaiul Independentei.

In prezent, singura utilitate a constructiei incepute in timpul mandatului fostului primar Sorin Oprescu este ca face transferul de pe Splaiul Independentei pe Soseaua Virtutii. Chiar si asa, masinile raman blocate la capatul pasajului din cauza ca se sugruma circulatia de pe trei benzi pe una singura, fiind necesara interventia politistilor din Brigada Rutiera.

Pe de alta parte, la capatul podului, care ar fi trebuit sa fluidizeze circulatia pe bulevardul Iuliu Maniu prin asigurarea unei legaturi cu Autostrada A1, strada se opreste brusc in apropierea Lacului Morii, fara a avea o continuare asa cum era proiectat initial.

Mai multe voci critica proiectul inaugurat de Primaria Capitalei, inclusiv prim-ministrul Ludovic Orban, care spune ca pasajul Ciurel "duce de nicaieri spre nicaieri" si este inutil, pentru ca legatura dintre Autostrada A1 si Splaiul Independentei nu a fost construita.

Asociatia Metrou Usor: Podul este neterminat, este un inceput de proiect

Cristian Marin, membru al Asociatiei Metrou Usor, care se ocupa de conditiile de transport public din Romania, sustine ca proiectul este neterminat, pentru ca nu s-a realizat si strapungerea pana la Autostrada A1.

"In acest moment vorbim de un proiect realizat pe jumatate. Proiectul initial prevedea si o strapungere, mai departe de acest pod, care sa iasa in zona complexului comercial West Park, la intersectia dintre Centura si Autostrada A1, deci la intrarea in Bucuresti. Acest proiect nu a mai fost realizat din diverse motive. Cel mai des invocat motiv este cel al exproprierilor. Pe traseul respectiv, fara stiinta Primariei Generale, s-a emis o serie de autorizatii de constructie orbeste, iar locuitorii din zona au inceput sa isi construiasca case fix pe traseul propus initial pentru aceasta strapungere. Acum, pentru a se realiza aceasta strapungere, sunt foarte multe exproprieri in zona respectiva. Din acest punct de vedere, podul nu isi atinge utilitatea. S-a invocat faptul ca este un viraj scump, ceea ce este adevarat. In acest moment, podul este neterminat, este un inceput de proiect", a explicat Cristian Marin pentru Ziare.com.

Reprezentantul asociatiei spune ca traficul in zona Crangasi s-a fluidizat usor, iar traficul pe pasaj este aglomerat.

"S-a degrevat putin zona Crangasi, pentru ca nu se mai merge pe strada care merge la dreapta spre camine, se merge direct prin Virtutii. Doar aici s-a decongestionat, dar s-a congestionat la pasaj, pentru ca din trei benzi se trece la una, care este gestul de ingusta", explica Marin.

Drula, USR: Acelasi lucru ca inainte, cu multi bani

Catalin Drula, deputat USR si membru in Comisia de Transporturi si Infrastructura din Camera Deputatilor, sustine ca investitia este una enorma care, in prezent, incurca circulatia.

"Este o investitie enorma, care in forma in care a fost facuta ajuta foarte putin, ba mai mult, incurca. Este o investitie care trebuia sa faca parte dintr-un drum expres de inca 4 kilometri care sa iasa pana la Centura. Incepand de la administratia Oprescu si pana acum, nu s-a preocupat nimeni sa asigure continuitatea aceasta, prin planuri urbanistice, prin rezervarea unui teren in comunele Chiajna si in Sectorul 6 din Bucuresti. Asa ca, nu are nicio continuitate si am si niste dubii asupra solutiei tehnice.

Daca se dorea doar o rezolvare punctuala a legaturii intre Splaiul Independentei si Soseaua Virtutii in zona Ciurel, nu asta era solutia. Se puteau face alte forme de nod, mult mai practice si mult mai ieftine. Solutia cu podul hobanat se preteaza acolo unde nu poti monta piloni de sustinere. Bretelele, asa cum sunt facute acum, sunt foarte chinuite, nu permit o incadrare fluenta in trafic. Bretelele respective ar trebui sa intre intr-o banda dedicata. Breteaua care se infige in soseaua Virtutii, pe sensul care merge spre Lujerului, ar trebui sa se lungeasca la trei benzi, iar o banda care vine de pe pod ar trebui sa se piarda 200-300 de metri in fluxul de trafic", a declarat Drula, pentru ziare.com.

Politisti sau semafor - solutia pentru Podul Ciurel?

Pentru a fluidiza traficul in zona, reprezentantul Asociatiei Metrou Usor sugereaza interventia unui echipaj de politie pentru a dirija soferii.

"In momentul de fata, solutii viabile nu prea sunt. In afara de faptul ca s-ar putea pune un echipaj de politie, mai mult de atat nu se poate. Din trei benzi intr-una singura, este imposibil sa faci un viraj decent. Pe termen lung, trebuie sa se gaseasca o solutie pentru strapungere. Trebuie sa se lamureasca daca se va face suprateran, pentru ca a existat si varianta subterana, care este, evident, mult mai costisitoare si mult mai greu de realizat, pentru ca este si lacul in zona. In privinta exproprierilor, ne temem sa nu ajungem sa taiem din benzi sau din latimea trotuarelor ca sa expropriem cat mai putin si sa iasa o varianta in oglinda a Fabricii de Glucoza", spune Cristian Marin.

Deputatul Catalin Drula sugereaza semaforizarea ca solutie pentru decongestionarea traficului din zona.

"Probabil ca solutia ar fi sa puna in continuare semafoare: cei care vin dinspre Crangasi sa se opreasca la culoarea rosie a semaforului, iar cei care vin dinspre pasaj sa aiba culoarea verde si sa se poata integra in trafic. Acelasi lucru ca inainte, cu multi bani", comenteaza Catalin Drula.

Ce urmeaza si care sunt problemele?

Nodul Virtutii este parte din Drumul Expres pana la Bulevardul Uverturii si apoi pana la Soseaua de Centura. Primarul Gabriela Firea si consilierul personal pentru transport Marius Coaje anuntau ca proiectul va continua cu alte doua poduri, unul care va face legatura de la Nodul Virtutii pana la Centura Capitalei si unul de la Centura Capitalei pana la Autostrada A1.

Primarul general sustine ca are proiectul tehnic si ca a stabilit noul coridor de expropriere pentru cea de-a doua etapa a proiectului: Nod Virtutii-Bulevardul Uverturii. Noul coridor prevede rascumpararea a 20 de imobile, in scadere fata de cele 200 de cladiri care erau prevazute in proiectul initial. Drumul pana la Bd. Uverturii va avea aproximativ 3 kilometri.

Urmatoarea parte a proiectului vizeaza constructia unui pod de la Nod Virtutii la Centura Capitalei, apoi la Autostrada A1. Una dintre probleme ar fi ca zona prin care trece aceasta strapungere este in administrarea comunei Chiajna, iar Primaria Capitalei nu poate construi pe teritoriul altei entitati administrative.

Consiliul Judetean Ilfov ar putea realiza lucrarile sau s-ar putea reface limita administrativa astfel incat sa se elimine acea portiune, de pana in 500 de metri patrati, care este problematica. O alta problema ar fi intersectia cu Centura Bucurestiului, care apartine Ministerului Transporturilor. In acest punct, ar trebuie sa existe o colaborare intre institutii, potrivit reprezentantului Asociatiei Metrou Usor.

Deputatul USR Catalin Drula sustine ca, in prezent, continuarea proiectului este o "nenorocire" care ar urma sa treaca prin parcari si pe sub balcoanele bucurestenilor.

"Ca sa functioneze ca o strapungere spre centura si autostrada, pe prima parte, pana la Uverturii, ceva loc a ramas, dar intr-o forma chinuita fata de proiectul initial, cand erau trei benzi pe sens si un drum colector. Chiar si asa, in forma asta chinuita, cu doua benzi pe sens, in care oamenii se prespune ca ar iesi din curte direct in drumul expres, acesta ar trece prin parcarile unor blocuri, pe sub balcoanele unor oameni, ar ajunge in Uverturii, unde singura varianta ca sa mai iasa la Centura este pe deasupra canalului Arges, iar canalul trebuie acoperit. Din punct de vedere urbanistic, este o nenorocire. Acum zece ani, trebuia rezervat terenul respectiv in PUG-urile (Plan Urbanistic General -n.r.) localitatilor", explica Drula.

Istoria de 14 ani a Podului Ciurel

Nodul rutier Virtutii, parte din proiectul penetratiei Splai-Ciurel-Autostrada A1 a fost gandit, initial, ca o alternativa la bulevardul Iuliu Maniu, care sa asigure conexiunea dintre Autostrada A1 si Splaiul Independentei, traversand orasul la limita dintre cartierul Militari din Sectorul 6 si localitatea Rosu. Noul drum trebuia sa aiba trei benzi pe sens si aproximativ 8,3 km in total. Contractul a fost semnat in noiembrie 2007 cu asocierea Max Boegl-Astaldi-Euroconstruct, cu termen de finalizare 35 de luni, adica aproape trei ani, de la data inceperii lucrarilor.

Autorizatia de construire, care a fost emisa in luna iunie 2010, a fost anulata definitiv in 2013, in timpul mandului lui Sorin Oprescu la Primaria Capitalei. Lucrarile au inceput in 2014, pe o noua autorizatie de construire emisa in acelasi an, insa doar pentru nodul Virtutii. Alocarea bugetara a fost precara dintotdeauna, iar relocarile de utilitati, exproprierile si alte blocaje birocratice au pus permanent bete in roate, potrivit specialistilor din cadrul Asociatiei Pro Infrastructura.

In iulie 2016, la doar o luna dupa ce a castigat alegerile pentru Primaria Capitalei, Gabriela Firea anunta ca penetratia va avea doar doua benzi pe sens in loc de trei, renuntandu-se la drumurile colectoare, pentru a se diminua costurile prin evitarea exproprierilor de locuinte construite recent.

Podul Ciurel - Nod Virtutii trebuia sa fie gata din 2017, potrivit declaratiilor de la acea vreme ale primarului Firea. Termenul a fost amanat pentru 2018 si 2019. In luna septembrie a acestui an, circulatia rutiera a fost deschisa pe podul Ciurel.

Lucrarile au inceput in urma cu aproape 14 ani, iar proiectul a costat, in final, 50 de milioane de euro, potrivit Primariei Municipiului Bucuresti. Nodul Virtutii are aproximativ 1 kilometru lungime, podul hobanat are circa 235 de metri, iar inaltimea pilonului central este de 68,2 metri,

Percheziții la traficanți de droguri care acționau din 2022, în București și județul Timiș. Membrii rețelei făceau parte dintr-o structură internațională

La data de 17 aprilie 2024, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Timișoara, pun în aplicare...

Amenințări cu arma în Constanța. Un șofer a scos pistolul din cauza șicanărilor în trafic

Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa au anunţat că poliţiştii din Eforie au fost sesizaţi, joi seara, cu privind la faptul că în timp ce se deplasa cu...