Parintii care-si pupa copiii pe gura

David Beckham, am citit recent, a comis-o iar: a fost surprins de paparazzi pupand-o pe buze pe fiica lui, Harper, in varsta de sapte ani fragezi si nevinovati. De-a lungul timpului, Beckham si sotia, Victoria, au tot fost surprinsi pupandu-si copiii pe gura.

Fac bine, fac rau, intreaba revistele de scandal.

De remarcat ca, in comentariile la articolele respective, peste 80% recunosc ca procedeaza similar si incurajeaza, gasesc naturala manifestarea afectiunii fata de proprii copii sub aceasta forma. Rareori citeam un comentariu in care sa se sustina ca e ciudat pupatul pe gura al copiilor si, de regula, comentariul era urmat de o avalansa de reactii negative care, mai toate, numeau autorul mesajului expirat, stupid etc.

Cu toate astea, am constatat, parintii din ziua de azi, cel putin din Romania, nu prea se imbulzesc sa-si pupe pe gura odraslele. Nici in spatiul intim al locuintei nu o fac, nici in vazul lumii. Asa ca, ce se intampla, nu cunosc eu parintii care trebuie sau inhibitia asta e un fenomen generalizat in spatiul mioritic? Mai ales ca, pe net, toti pretind contrariul. Deci, care e realitatea? Parintii ar cam vrea sa isi pupe copiii pe gura, dar le e teama? Socot gestul nepotrivit? Atunci, din nou, luand in calcul cvasiunanimitatea cu care a fost intampinat pupicul lui Beckham, de ce nu te lovesti de gestul acesta familiar si firesc la tot pasul, in parcuri, la zilele de nastere ale copiilor sau oriunde sunt copii cu parinti dragastosi?

De ce, in filme (americane, romanesti, indiene, rusesti), parintii pupa copiii pe frunte sau obraz? Si, daca e un gest natural, de ce mass-media face o stire din asa ceva de fiecare data cand vedetele sunt surprinse pupand gurita copiilor? De ce nu fac o stire si din situatia in care ii pupa pe obraz?

E vorba de ipocrizie sau in discutie e eternul tabu cauzator de interdictii, inexplicabila prohibitie instaurata din mosi stramosi si transmisa mai departe sub forma unui blestem asupra mintilor docile, usor impresionabile? Cine exagereaza, Beckham sau restul, care ii condamna gestul? Cei care se simt inconfortabil in fata unor astfel de gesturi, considerand ca se incalca un cod ancestral si imuabil, sunt niste superstitiosi natangi? Nu traiesc in ton cu vremurile sau vremurile sunt prea indraznete pentru pasul acesta?

Printre explicatii, unul des intalnit facea referire la inocenta gestului, suplimentat cu mentiunea ca, daca cineva gandeste mai departe de ceea ce vede, inseamna ca problema de natura psihica se ascunde in capul respectivei persoane, nu al parintelui care isi pupa odrasla pe buze.

Altii transau chestiunea mai concis: "Nu-ti place, nu te uita!", "Nu e problema nimanui cum se poarta Beckham cu copiii lui", "Harper traieste intr-o familie atenta si iubitoare si se dezvolta armonios, e fericita cu David si Victoria..."

Am intrebat o amica, pe care am surprins-o pupandu-si fetita de patru ani pe buze, daca si parintii ei au pupat-o cand era de-o schioapa. Nu, a raspuns. Ai fi dorit? am continuat. Ti-ai fi dorit ca tatal tau sa te pupe pe buze? Tanjeai dupa asa ceva? Mi-a marturisit ca nu s-a gandit la asta. Am rugat-o sa imi dea, totusi, un raspuns. Prima data a spus ca nu, apoi s-a corectat si a zic ca ar fi fost in regula. Am intrebat-o apoi, avand in vedere ca parintii ei nu si-au manifestat afectiunea in felul acesta, de ce a decis sa recurga la acest gest.

Raspunsul, nu stiu cat de revelator, m-a pus pe ganduri: il vazuse tocmai la David si Victoria Beckham, citise despre asta pe Daily Mail. Fetita ei abia invatase sa mearga si, intr-o seara, i s-a parut funny s-o pupe pe buze. Dupa care a continuat. Sotul, in schimb, s-a opus initial, desi a cedat pana la urma. O pupa si el? Nu, Doamne fereste! De ce? N-avea un raspuns. Simtea ca el e reticent, cu toate ca se impacase cu felul in care se pupa ele doua.

Pana la ce varsta vei continua? am intrebat-o. Probabil pana in jurul varstei de zece ani, a raspuns.

Dup-aia de ce vei renunta? Nu se mai cadea. Era ca igiena unui copil, mi-a explicat. Cand e mic, te ocupi tu de imbaierea lui, dar dupa ce invata sa se descurce singur, renunti.

O deranja ca lumea o judeca si ca, din punctul de vedere al moralei comun acceptate, ar fi indecent sa iti pupi copilul pe gura. M-a asigurat ca nu e nimic sexual, pervers, in gestul ei. Pupicul era strict matern, fara urma de senzualitate, nu insemna nimic mai mult ca atunci cand pupa fetitei calcaiul si manutele.

Daca mass media nu ar fi popularizat gesturi si atitudini neconventionale, poate nu li s-ar fi acordat atata importanta si multe ar fi fost ignorate. Ele exista, insa, si se face valva in jurul lor. Multi si le insusesc tocmai fiindca starnesc controverse, iar ei exact asta isi doresc. Se pozitioneaza in avangarda emanciparii cand, de fapt, vor numai publicitate, iar pe cei care se infioara cu scepticism ii ridiculizeaza. Scepticismul acestora, se rosteste in cor, tine mai degraba de prejudecata decat de dispozitia launtrica.

Sunt incuiatii care preiau ad litteram un stil de viata desuet si nu accepta deviatii, nu vor reforme. In replica, parte dintre cei contrariati de atare obtuzitate adopta, in manifestarile lor, un comportament deliberat provocator. Stiu ca astfel starnesc umori si tocmai de aceea il imbratiseaza. Transforma irelevantul in exihibitionism, ba o fac cu atata patos ca simti regretul cand gesturile lor ostentative raman netaxate, iar ei/ele nu sunt considerati/te niste eroi (ne) pe altarul progresului. Unele femei care alapteaza in public parca abia asteapta sa se ia cineva de ele pentru a-si povesti patania pe facebook. Efectiv, sufera cand sunt lasate in pace. Vor ca lumea sa le condamne, sa se poata victimiza si cu greu isi ascund satisfactia cand lucrurile se intampla intocmai. Ah, Doamne, ce mi s-a intamplat... Eram in metrou, i-am dat copilului de la san si naparcile s-au napustit asupra mea, au inceput sa tipe sa-mi acopar tata... Vai, traim in Evul Mediu, nu ne mai facem bine, etc.

Ce sa facem, asta este!

Vrei sa pupi copilul pe gura, vrei sa alaptezi in public, vrei sa orice implica o conotatie sfidatoare la adresa celor care se complac sa traiasca intr-o societate incremenita in ritualuri invechite si relationari umane rigide?

Foarte bine, dar macar asuma-ti si nu-ti mai da ochii peste cap oripilat (a), ca si cum nu ai sti in ce societate traiesti!

Mihnea Rudoiu a absolvit Academia Tehnica Militara si Facultatea de Stiinte Politice. A debutat la Editura Humanitas cu romanul "A toi, cuando tu no estas" si, de-a lungul timpului, a colaborat la reviste si platforme online precum Dilema Veche, Cultura, Vice si Republica. E pasionat de calatorii si are o slabiciune pentru cinematografia franceza. A fost observator ONU in Sudan si Congo.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Gafa rușinoasă a premierului Ciolacu în Qatar. Ce-a putut să spună în loc de ”lecție” VIDEO

În timpul vizitei sale în Qatar, premierul Marcel Ciolacu a fost protagonistul unei gafe rușinoase, în timp ce lăuda grandoarea Campionatului Mondial de Fotbal găzduit de țara asiatică în...

Scandal electoral la Sibiu. Unul dintre candidații la locale, bătut cu biciul de fratele primarului VIDEO

Scandalul a avut loc în localitatea sibiană Brădeni. Candidatul PSD la primărie, Dan Braga, a filmat mai multe clipuri video în curțile familiei actualului edil, fără, însă, a primi...