Paradoxul agresivității variantei Omicron. Medic: „S-ar putea să înceapă o nouă pandemie, dar apoi să avem un virus precum cel al guturaiului”

Răspândirea accelerată a noii variante sud-africane a SARS-CoV-2, denumită Omicron, îi face pe cercetători să identifice trei scenarii posibile cu privire la evoluția pandemiei. Contagiozitatea ridicată a noii tulpini ar putea fi atât o amenințare, cât și „călcâiul lui Ahile” al virusului, iar din această cauză, dincolo de valul de îmbolnăviri, Omicron ar putea fi ultima mutație a SARS-CoV-2 care va face ravagii.

Datele de la Institutul de Evaluare și Măsurători în Sănătate de la Washington, SUA arată deja că România se va confrunta cu o creșterea a numărului de cazuri imediat după Sărbători.

Dr. Gabriel Diaconu – medic psihiatru specialist pe medicină de dezastre – a explicat pentru Ziare.com de ce următorul val al pandemiei (presupunând că acesta va fi generat de tulpina Omicron) ar putea fi și ultimul.

Medicul arată că proprietățile observate până acum la tulpina Omicron – contagiozitate crescută și rată mare de replicare – fac ca virusul să se răspândească rapid, dar în același timp împiedică apariția altor tulpini.

În ceea ce privește contagiozitatea, specialiștii au arătat până acum că tulpina din Wuhan avea o contagiozitate de 1 la 3, ceea ce înseamnă că o persoană infectată transmitea boala la alte 3 persoane până ca primul purtător să fie diagnosticat pozitiv. Tulpina Alfa, responsabilă pentru Valul 3, avea o contagiozitate de 1 la 6, adică un purtător infecta la rândul lui între 4 și 6 alte persoane. Varianta Delta, cea responsabilă pentru ultimul val pandemic, avea o contagiozitate asemănătoare cu a rujeolei: până la 10 alte persoane se pot infecta de la un singur purtător.

Ceea ce i-a speriat pe oamenii de știință din întreaga lume e că tulpina Omicron pare a avea o contagiozitate și mai mare decât Delta, pe care cercetătorii o vor identifica în următoarea perioadă. Cert este că, în Africa de Sud, tulpinii Omicron i-au luat 14 zile pentru a deveni dominantă în fața tulpinii Delta – și asta a fost observat în baza secvențierilor din această țară. Alte state din sudul continentului, afectate și ele de răspândirea Omicron, nu au o capacitate mare de secvențiere, deci nici date concrete cu privire la răspândire.

I-am cerut dr. Gabriel Diaconu să înceapă cu o chestiune care e pe buzele tuturor: cine este protejat în fața tulpinii Omicron și cine este „descoperit”.

„Importanța vaccinului anti-COVID nu este doar pe transmisibilitate, cât pe protecția la complicațiile pe care le dă boala. Și aici sunt două aspecte: calitatea anticorpilor neutralizanți post-vaccin (am stabilit deja că aceasta este mai proastă față de Omicron) și cantitatea lor. Când spun cantitate mă refer la faptul că în momentul de față absolut toate persoanele care au schema completă de vaccinare (vorbim doar de vaccinurile cu ARN mesager: 3 doze de Pfizer, 3 doze de Moderna; nu mai vorbim de AstaZeneca, nici de Johnson&Johnson) s-ar putea să fie protejate la forma medie/severă de boală, chiar și cu Omicron”, e de părere dr. Gabriel Diaconu.

Care sunt persoanele cel mai bine protejate în fața virusului

Discuțiile cu privire la vaccinuri sunt încă deschise, urmând ca giganții farmaceutici să publice studii pe tema eficacității actualelor seruri anti-COVID contra tulpinii Omicron.

Medicul Gabriel Diaconu a explicat că, deși vaccinurile nu încetinesc transmisibilitatea, ele protejează față de formele medii și severe de boală.

Problema este că România a ajuns la o acoperire vaccinală de 40,07% (7.739.868) de persoane cu cel puțin o doză și de 38,42% (7.416.428) cu schema completă, potrivit Graphs.ro. Pe lângă aceștia, România are 1.779.667 de persoane depistate (oficial) pozitiv la virusul SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei. Numărul real al infectărilor nu este cunoscut, însă chiar și oficialitățile – cum ar fi șeful CNCAV, dr.col. Valeriu Gheorghiță – spun că ar fi de 5 ori mai mare. Adunând aceste cifre - 7,5 milioane de români sunt imunizați activ și cam tot atâția au trecut prin boală – ar rezulta că România a ajuns la un prag de imunizare generală de 70%. Numai că noile tulpini SARS-CoV-2 sunt atât de contagioase, încât de la apariția Delta încoace pragul de imunizare de grup de la care cercetătorii cred că s-ar opri transmiterea comunitară a urcat la peste 90%.

„Aici intervine din nou constanta timpului. Orice campanie de vaccinare trebuie făcută într-un interval de timp în care vaccinul să ofere imunitate stabilă. Noi știm despre vaccinurile în uz că din a 6-a, a 7-a lună nu mai oferă același grad de protecție. Când am început campania de vaccinare am avut un număr de persoane vaccinate în lunile ianuarie, februarie, martie pentru care perioada de protecție vaccinală a asfințit. Dintre acestea, cele care nu și-au făcut a 3-a doză sunt vulnerabile, din nou, la infecție (presupunând că n-au trecut prin boală). Dacă au trecut prin boală și sunt la asfințitul perioadei protective s-ar putea să fie mai bine protejate. De departe, cel mai bine protejate persoane față de orice tulpină sunt cele care au 3 doze și au trecut prin boală”, spune dr. Gabriel Diaconu.

Trei scenarii ipotetice cu privire la tulpina Omicron

Medicul arată că nimeni nu poate spune cu exactitate în ce direcție va evolua pandemia însă pot fi creionate 3 scenatrii.

„În cel mai rău scenariu avem o nouă pandemie punct. În sensul că cea veche nu s-a terminat, dar cu siguranță începe cea nouă. Dincolo de protecția pe care o dau măsurile de restricție, la proprietățile Omicron, ne vom confrunta cu un număr de milioane de noi cazuri spre zeci de milioane de noi cazuri. Trebuie spus și următorul paradox: viteza cu care se răspândește o pandemie este direct proporțională cu viteza cu care se termină pandemia. Din motive cu totul naturalistice, când virusul a contaminat toate gazdele, unele vor trăi, unele vor muri. Drept urmare, este un dezavantaj pentru Omicron că are o rată foarte mare de transmisibilitate, de infecțiozitate și că este atât de rapid. Pentru că asta înseamnă că dintr-o dată, de la un contact prelungit care favorizează apariția altor tulpini, ajungem să vorbim de o luptă sângeroasă, rapidă, care se rezolvă repede. Și care, deși Omicron pare înspăimântător, nu mai lasă loc pentru tulpini emergente. Și acesta este motivul pentru care specialiști din domeniu propun că Omicron s-ar putea să fie ultima tulpină pentru o bună perioadă de timp, tocmai pentru că pare atât de înspăimântător.

În scenariul realist, cu toate măsurile de protecție (care au un caracter umanitar, care caută să salveze vieți) timpul de răspândire al Omicron este împiedicat și cu ocazia asta tratăm mai mulți oameni, îi punem la adăpost, vaccinăm – astfel încât să moară mai puțini de Omicron decât s-ar fi întâmplat în mod natural.

În cel mai bun scenariu, Omicron însuși este imunizant – și asta înseamnă o patogenicitate mai mică. Dr. Cristian Apetrei, care este o referință foarte bună, a spus că nu e corectă teza potrivit căreia dacă virusul e mai transmisibil e mai puțin patogen, lucru care este corect. Dar, dacă în următoarele săptămâni vom avea date în sensul acesta, s-ar putea să fie o veste bună. S-ar putea ca, în cele din urmă, de la Omicron încolo să vorbim despre virusuri cum sunt cele ale guturaiului banal, care curg foarte repede, ard foarte repede, dar omoară mult mai puțin. Însă, dintr-o perspectivă a sănătății publice, legea „speră la ce e mai bine, dar pregătește-te la ce e mai rău” funcționează și trebuie implementată la nivelul guvernelor/stat”, a declarat medicul.

Susținerile dr. Gabriel Diaconu cu privire la cele trei scenarii sunt confirmate de Institutul de Evaluare și Măsurători în Sănătate de la Washington, SUA (Institute for Health Metrics and Evaluation- IHME).

Din calculele cercetătorilor de la Washington, rezultă că în România numărul de infectări va începe să crească din nou, după Sărbători, așa cum arată graficul de mai sus.

Care sunt măsurile pe care autoritățile ar trebui să le ia în calcul

Chiar și din primele date, cercetătorii au realizat că tulpina Omicron impune un set nou de măsuri de protecție și tot mai multe state și-au închis granițele pentru cei care sosesc din Africa de Sud – fie că sunt vaccinați, fie că nu.

Dr. Gabriel Diaconu e de părere că printre măsurile pe care autoritățile ar trebui să le ia în perioada următoare se află și îmbunătățirea capacității de secvențiere genomică. În prezent, doar 7 laboratoare din România pot să realizeze această analiză complexă.

„Toate guvernele statelor trebuie să se pregătească pentru ce e mai rău, chiar dacă sperăm la ce e mai bine. Din motivul acesta discutăm despre:

• Extinderea masivă a testării
• Secvențierea rapidă a noilor bolnavi COVID pentru a identifica de urgență, cu celeritate, prezența Omicron.
• Purtarea măștii care este o chestiune obligatorie (insist aici, pentru că e o chestiune care s-a pierdut). Este vorba despre purtarea măștii medicale, a celei FFP2 sau FFP3. Nu este vorba despre masca textilă.
• Măsurile trebuie să fie cât se poate de clare și ferme cu privire la aglomerațiile umane, mai ales în perioada care vine.
• Nu în ultimul rând, accelerarea vaccinării cu schema completă mai ales la populațiile vulnerabile. Care sunt populațiile vulnerabile? Există două tipuri de vulnerabilități, valabile pentru absolut toate virusurile, în special pentru SARS-CoV-2. 1. Populațiile vulnerabile în ceea ce privește extinderea pandemiei: aici vorbim îndeosebi de copii și adolescenți. 2. Persoanele vulnerabile să moară de boală: bătrâni și bolnavi. Am discutat deja că vaccinurile în uz, la Omicron, nu scad transmisibilitatea în mod mulțumitor. Drept urmare, ar trebui urgentată vaccinarea copiilor, dar asta s-ar putea să nu fie o strategie de sănătate publică avantajoasă la acest moment. Dar ar putea fi urgentată vaccinarea vârstnicilor. Din cei peste 5 milioane de români de peste 55 de ani, undeva la 20% sunt vaccinați. Drept urmare, undeva la peste 3 sferturi sunt vulnerabili. Dacă vrem să avem o politică de sănătate publică eficientă și coerentă în următoarele luni, procentul de vaccinați cu schemă completă în rândul vârstnicilor ar trebui să ajungă la peste 90%. Procentul anterior de 60-70% nu mai este valabil”, e de părere dr. Gabriel Diaconu.

Medicul atrage atenția asupra faptului că numărul redus de infectări din prezent ar putea să fie o chestiune temporară, având în vedere infecțiozitatea tulpinii Omicron, dar și înșelătoare, deoarece la nivelul de secvențiere a României, autoritățile sanitare nu o pot depista decât atunci când ea se află deja într-o fază de circulație largă.

„Vizavi de situația epidemiologică la zi, cu numărul de cazuri care este în scădere, s-ar putea să fie nevoie să refacem studii de seroprevalență, adică să avem un estimat populațional al persoanelor trecute prin boală prin testarea anticorpilor la distanță (Igg), adică a celor anti-proteină N (a nucleocapsidei), respectiv a celor anti-proteină S (spike). Pur și simplu avem nevoie de un martor de trecere prin boală, așa încât să putem verifica dacă România rămâne o țară susceptibilă organic la răspândirea masivă de SARS-CoV-2 sau dacă am atins în mod predictibil, nu doar speculabil, o imunitate confortabilă după boală și vaccin. Strict faptul că avem un număr în scădere de cazuri, strict faptul că la momentul de față revenim la o stare de acalmie nu ne spune mare lucru. Virusul „curge” ca apa prin pământ. Sunt momente în care nu vezi apa, sunt momente în care picură, sunt momente în care deodată ai o cascadă. Dacă nu știm textura pământului, habar nu avem de bazinul hidrografic”, e de părere dr. Gabriel Diaconu.

Ce spune medicul despre anti-vacciniști și coronasceptici

Un ultim capitol despre care a vorbit medicul este cel legat discursurile din spațiul public pe tema drepturilor și libertăților pe vreme de pandemie.

„Evident că anumite lucruri care au fost făcute insuficient – ca să fiu politicos – în ultimul an au generat nu numai instabilitate, ci și o stare socială care este disociată la realitatea epidemică. Disocierea este un mod prin care oamenii, psihologic, nu mai testează realitatea cu privire la cee ace s-ar putea să li se întâmple dintr-un anumit punct de vedere: economic, personal, medical etc. Gogomănia asta legitimată de fostele două guverne a făcut ca oamenii, când vine vorba de vaccinare, să fie cum e romanul acela, 'Drumeț în calea lupilor'. Deci, drumeți în calea lupilor propagandei antivacciniste. Drept urmare, să intri în zona asta de mare incertitudine și să sancționezi fenomenul vaccino-sceptic va presupune mai mult decât educație și un pic de psihologie, ci va presupune un gest de fermitate: cu respectul legii, să pună lucrurile într-o matcă firească, din care au ieșit de foarte mult timp deja. Aici vorbim de certificatul COVID, de faptul că orice boală infecto-contagioasă este o boală care afectează condițiile de siguranță în muncă. Noi aveam și înainte de pandemie – în ceea ce privește accesul în anumite comunități, accesul la serviciu – anumite bariere sanitare care erau îmbrățișate larg de toată populația și care erau non-discriminatorii, dar care aveau legătură cu egalitatea în drepturi și șanse a tuturor persoanelor. Marota anti-vaccinistă este, la momentul de față, că li se încalcă drepturile. Dar, în fapt și în drept, li se încalcă dreptul la o viață normală tuturor persoanelor sănătoase sau care respectă regulile, de fiecare dată când un bard susține că este o expresie a libertății să te comporți anarhic”, e de părere dr.Gabriel Diaconu.

Cum vede medicul problema certificatului verde obligatoriu la muncă

Măsurile anti-COVID nu pot fi considerate discriminatorii, deoarece rațiunea lor este aceea de a proteja dreptul la sănătate a populație, garantat inclusiv de Costituție. Medicul spune că, în măsura în care interzicerea accesului la muncă a unei persoane nevaccinate ar fi privită ca discriminatorie, atunci la fel de discriminatorii pot fi considerate și alte măsuri de securitate în muncă, precum examenele medicale periodice la șoferi sau cele fără de care nu poți accede în funcții de conducere.

„Probabil că în perioada următoare, dacă e să existe o schimbare de paradigmă, va trebui să fie în sensul consolidării a tot ce înseamnă sănătate publică în populație. Cred că acești doi ani cu COVID ne-au făcut să particularizăm anumite lucruri medicale care nu sunt nicidecum lucruri particulare pentru COVID. Ele sunt concepte medicale de igienă, de sanitație, care sunt universal valabile pentru orice boală infecto-contagioasă. Acesta este motivul pentru care avem stații de epurare a apei și nu bem apă din baltă. Este motivul pentru care avem la introducerea în anumite comunități un necesar de analize medicale prestabilite: atunci când îți reînnoiești permisul de conducere, te duci și îți faci consulturi medicale, de aia avem Cod Rutier, de aia avem anumite examene care se dau înainte de a accede în anumite funcții de conducere. Drept urmare, discriminarea asta cu privire la patologia COVID cred că este în mod nefast pusă pe masa medicală pentru că – pe bună dreptate – eu nu sunt doar medic psihiatru de pacienți care au trecut prin COVID, ci și medic psihiatru pentru pacienți care nu au trecut prin COVID și care au văzut în acești doi ani cum le-a fost din ce în ce mai greu să acceseze servicii medicale de bază. Și atunci, o politică de sănătate publică trebuie să îi respecte pe toți cetățenii României. Nu minorități sau majorități, ci pe toți cetățenii României. Deci, se aplică butada: drepturile și libertățile mele se opresc acolo unde începe pericolul pentru celălalt”, a mai spus dr. Gabriel Diaconu.

Omicron, a doua variantă SARS-CoV-2 din Africa de Sud, după Beta

Virusul SARS-CoV-2 a ajuns la varianta Omicron (a 13-a literă din alfabetul grec atribuită unei tulpini de către OMS) în urma unor mutații repetate care au avut loc în ultimul an și jumătate de pandemie.

Omicron, varianta de îngrijorare nou-apărută în Africa de Sud, este a doua mutație majoră identificată acolo, primind indicativul B.1.1.529. prima variantă de îngrijorare din Africa de Sud a apărut anul trecut (B.1.351, denumită Beta) și a fost responsabilă pentru valul 2 în regiune.

Tulpina B.1.351 sau Beta a apărut în Africa de Sud anul trecut, fiind descoperită în urma secvențierilor în octombrie 2020 și a continuat să sufere mutații în lunile următoare. Retroactiv, cercetătorii consideră că varianta Beta a apărut și a început să se răspândească încă din perioada iulie-august 2020 în provincia Estearn Cape din Africa de Sud.

Aspectul care i-a făcut pe oamenii de știință să o considere variantă îngrijorătoare a fost mutația E484K, apărută la nivelul proteinei Spike – cea cu ajutorul căreia virusul SARS-CoV-2 se „leagă” la celulele umane. Cercetările ulterioare au dovedit că mutația scade eficiența serurilor anti-COVID de la 70-90% (în funcție de vaccin) până la 60% - un nivel suficient încât acestea să îi protejeze pe cei vaccinați de formele grave de boală. Asta nu înseamnă, însă, că persoanele vaccinate nu se pot îmbolnăvi sau că virusul nu poate deveni, în timp, mai rezistent la vaccin. Varianta Beta s-a dovedit a fi cu 50% mai transmisibilă decât tulpina din Wuhan și cu 20% mai rezistentă la serurile anti-COVID.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...