Cum s-a schimbat in pandemie atitudinea romanilor fata de medic. Pacientii care se duc prea tarziu la spital si mor din cauza bolilor neglijate

Pacientii cu boli cronice ajung tot mai greu la medic, iar cand ajung este prea tarziu pentru ei. Unii dintre ei intarzie intentionat accesarea serviciilor medicale de teama COVID-19 care le-ar putea agrava starea de sanatate. Altii renunta pentru ca ii sperie drumul greoi pana in cabinetul unui specialist din cauza birocratiei si a timpului lung de asteptare.

Specialistii spun ca de vina este comunicarea defectuoasa a autoritatilor dar si masurile impuse de noua situatie sanitara creata de pandemia de SARS-CoV-2, pentru ca multe specialitati medicale au fost concentrate pe zona COVID.

In acest context, specialistii spun ca pana la 40% din mortalitatea in exces evidentiata in lunile noiembrie si decembrie 2020 poate fi atribuita bolilor cronice, nu infectarii cu SARS-CoV-2.

Doctor Beatrice Mahler: "Avem pacienti care ajung cu cancere pulmonare extrem de avansate"

"Din pacate observam la pacientii cu boli pulmonare, pentru ca de ei ne ocupam in Institutul Marius Natsa, un acces destul de tardiv catre serviciile de sanatate. Ei ajung in forme de boala avansata.

Din punctul meu de vedere sunt doua cauze, din care una este evidenta: frica de a se infecta cu virusul SARS-COV-2, ceea ce ii face sa amane prezentarea la medic si ori sa se automedicheze, ori sa se trateze simptomatic, dar boala de fond nu are cum sa fie tratata doar cu o medicatie simptomatica.

Astfel, avem pacienti care ajung cu acutizari extrem de severe ale bolilor pulmonare cronice, pacienti care ajung cu cancere pulmonare intr-o forma extrem de avansata in care abordarea terapeutica este doar la nivel de paleatie.

Sunt persoane cu forme grave de tuberculoza care ajung in Terapie Intensiva si cu tratament suportiv important", a explicat pentru Ziare.com, doctorul Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Capitala.

"Pentru pacientul cronic lucrurile sunt complicate"

Medicul Beatrice Mahler spune ca un alt motiv pentru care pacientii ajung sa aceseze foarte tarziu serviciile de sanatate este lipsa unor circuite mai facile pentru pacientul cronic.

"Pacientul COVID stie ce sa faca. Stie ca in caz de probleme suna la 112, la DSP, la medicul de familie.

Pentru pacientul cronic lucruile sunt complicate. Solicitarea unui consult trebuie sa se faca in urma unui bilet de trimitere pe care il elibereaza medicul de familie. Dupa eliberarea biletului de trimitere, pacientul trebuie sa-si gaseasca o programare la un medic.

Aici incepe dificultatea situatiei pentru ca in acest moment, daca vorbim de specialitatile medicale, o mare parte din ele sunt concentrate pe zona COVID. Sunt anumite spitale care sunt concentrate doar pe activitate COVID, altele au si activitate pentru pacientii cu boli cronice", a mai explicat Mahler.

"Masura distantarii intre pacienti trebuie regandita"

Managerul Institutului Marius Nasta spune ca si in cazul zonelor non-COVID sunt probleme "pentru ca in spital nu putem interna pe fiecare pat deoarece trebuie sa pastram distantarea intre pacienti".

"Cred ca este o masura care ar trebui regandita, deoarece in acest moment avem pacienti vaccinati, pacienti care au trecut prin boala si la care abordarea ar putea sa fie usor diferita si astfel am putea crea locuri suplimentare pentru pacientii care au nevoie de asistenta si care nu gasesc un loc in spital.

De asemenea, avem nevoie pentru acesti pacienti de servicii de ambulator care sa fie extrem de suportive. In acest moment, in ambulator, pacientii primesc doar un consult medical.

Avem nevoie de pachete de servicii pentru pacienti, astfel incat cei care ajung de la zeci de kilometri distanta intr-o institutie sanitara, pe langa consultul respectiv sa aiba acces la un set de analize care sa permita un diagnostic si eliberarea unei retete medicale.

Sunt mai multe lucruri pe care ar trebui sa le avem in vedere, astfel incat pacientul cu boala cronica sa stie in primul rand cum sa isi faca o programare in sistemul de sanatate, iar in momentul in care ajunge intr-o institutie sanitara sa poata beneficia de un pachet de investigatii similar cu cel din internarea de o zi dar pe care sa il poata accesa din ambulator", a mai precizat doctorul Beatrice Mahler.

Ar insemna costuri suplimentare?

"Din punctul meu de vedere, aceste reglementari care ar trebui sa vina din partea Casei de Asigurari, daca vorbim despre pacientul cronic, chiar daca aparent ar putea sa insemne o crestere a costurilor serviciilor in ambulator, cu siguranta vor scadea costurile cu spitalizarea de lunga durata sau cu spitalizarea unor pacienti cu forme severe de boala.

Si, per total, beneficiul este si din punct de vedere economic dar si din punctul de vedere al pacientilor care nu ajung sa necesite internare de lunga durata si pot rezolva o serie de probleme printr-un consult si reevaluarea ulterioara in ambulator", a mai transmis medicul.

Si in spitalele de copii a scazut numarul de internari

Am vrut sa vedem cum este situatia si in spitalele de copii. Doctorul Raluca Alexandru, purtatorul de cuvant al Spitalului Grigore Alexandrescu din Capitala a precizat ca desi aici nu au fost mari probleme in tratarea pacientilor cronici, s-a simtit reducerea numarului de internari.

"La copii nu au fost mari probleme. Ei au venit incontinuu. Spitalul nostru a avut sectie separata COVID inca de la inceputul pandemiei. Asa ca s-au putut trata in paralel (covid, accidente, cronici).

Singura modificare a fost cu reducerea numarului posibil de internari, pentru a putea respecta distantarea.

Noi suntem un spital pavilionar, asa ca circuitele au fost mai usor de realizat", a explicat Dr. Raluca Alexandru pentru Ziare.com.

Doctor Marius Geanta: "Pana la 40% din mortalitatea in exces evidentiata in lunile noiembrie si decembrie 2020 poate fi atribuita bolilor cronice"

Doctorul Marius Geanta, co-fondator al Centrului pentru Inovatie in Medicina spune ca "pacientii cu boli cronice au avut un acces limitat la servicii de sanatate de la inceputul pandemiei, ceea ce i-a predispus la agravarea starii de sanatate, la aparitia complicatiilor si, in multe cazuri, a deceselor evitabile.

Pana la 40% din mortalitatea in exces evidentiata in lunile noiembrie si decembrie 2020 poate fi atribuita bolilor cronice, nu infectarii cu SARS-CoV-2".

"Pe de o parte, o lunga perioada de timp spitalele au putut interna numai cazurile cu adevarat foarte grave, iar pe de alta parte pacientii au avut si au o reticenta crescuta in a se prezenta la spital, din cauza fricii de infectare cu SARS-CoV-2.

Evolutia pandemiei va impune, cel putin pe termen mediu, alocarea unui parti importante din capacitatea spitalelor pentru tratarea pacientilor Covid-19.

De aceea, trebuie identificate cai pentru a asigura accesul pacientilor cu boli cronice la serviciile de care au nevoie", a mai explicat Marius Geanta.

Medicul a mai aratat ca "nu trebuie sa asteptam finalul pandemiei pentru a lua aceste masuri, ci trebuie sa adaptam inca de acum sistemul de sanatate, pentru a acoperi nevoie tuturor pacientilor.

Daca pacientii cu boli cronice vor fi neglijati in continuare, impactul la nivel individual, societal si economic va fi din ce in ce mai mare, balansand beneficii aduse de managementul prioritizat al Covid-19 la nivel de spital".

Razvan Chereches: "Nu se comunica suficient"

Razvan Chereches, profesor de politici de sanatate publica la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj este de parere ca aceasta frica a pacientilor pentru doctori vine dintr-o proasta comunicare.

"Putem doar specula, in legatura cu frica de COIVD care apare in jurul spitalelor pentru ca nu sunt studii in acest sens, in Romania. Cred ca nu se comunica suficient de clar diferentierea intre spital COVID si spital non-COVID. Chiar si in spitalele COVID exista circuite extrem de clar facute.

Se inscrie in modelul general de comunicare defectuoasa din partea autoritatilor, in sensul ca pana acum, din cauza faptului ca urgenta este COVID-19 si a ocupat focusul atentiei, a fost lasata la o parte comunicarea catre restul pacientilor care reprezinta un volum extrem de mare din populatie si care au nevoie de servicii de sanatate in continuare.

Ar fi trebuit sa se faca un canal de comunicare, o prioritate, care sa fie customizata si focalizata pe bolnavii cronici, astfel incat sa se vina in intampinarea nevoilor lor, sa li se ofere suport, servicii alternative de telemedicina.

Din cauza ca nu s-a facut, se creeaza o atmosfera de vag despre ce se intampla in serviciile de sanatate si in spitale si asta, inevitabil duce la accesarea cu intarziere a serviciilor", a explicat specialistul.

Chereches mai precizeaza ca "aceasta comunicare directa cu pacientii pe diferite canale ar fi putut scadea gravitatea cazurilor si ar fi crescut nivelul de accesare a serviciilor. In plus, suntem cu totii cufundati in infodemia aceasta de stiri false, zvonuri, conspiratii, care creeaza un climat care ii afecteaza pe pacienti.

Sunt multe frici ale pacientilor, insa bolnavii cronici ar trebui sa inteleaga ca nu este o optiune pentru ca boala lor cronica ar putea fi agravata. Mai ales in cazul bolnavilor cronici, infectia cu noul coronavirus le agraveaza boala de fond, insa in lipsa seriviilor de sanatate, s-ar putea ca afectiunea lor sa progreseze necontrolat ceea ce iar reprezinta un factor de risc pentru ei.

De un an de zile tot vorbesc despre comunicare, insa am impresia ca nu ma aude nimeni".

Medicii de familie ar putea fi comunicatori?

Intrebat daca medicii de familie ar putea fi comunicatorii pentru pacienti, Razvan Chereches a spus: "Aici exista o asumptie ca medicii de familie stiu ce sa comunice mai departe.

De exemplu, in Israel s-au facut sute de webinarii cu medicii de familie, in care li s-a spus despre procesul de vaccinare, despre infectie, despre semne, despre informatii de transmis mai departe si in fiecare zi erau sloturi in care medicii se inscriau ca sa primeasca informatii. De asemenea, existau zeci de oameni care informau medicii de familie si informau populatia.

Noi nu avem asa ceva. Asumptia este ca medicul de familie, pe langa programul lui incarcat si miile de pacienti de care trebuie sa se ocupe are timp sa citeasca literatura de specialitate, sa verifice site-ul Institutului National de Sanatate Publica, organizatie care nu produce ghiduri, protocoale, ca in toate celelalte tari. Suntem singura tara din Europa in care INSP nu produce suport pentru furnizorii de serivcii de sanatate in perioada aceasta.

Este absolut evident ca medicii de familie sunt absolut dezorientati pentru ca trebuie sa-si caute informatii singuri. Nu exista un proces continuu de furnizare de informatii catre medicii de familie".

Chereches: "Pacientii ajung la doctor doar cand ii doare foarte tare sau sangereaza"

Despre reticenta pacientilor romani de a accesa serviciile medicale, expertul in sanatate publica a spus: "Eu, la facultate, le spun studentilor, ca pacientii vin la spital doar atunci cand ii doare foarte tare sau sangereaza".

"La noi, in Romania, preventia este aproape inexistenta. Nu avem programe de preventie. Directiile de Sanatate Publica care ar trebui sa faca programe de preventie nu au buget de ani de zile pentru acest lucru si nu au oameni alocati si formati pentru a face preventie.

Daca va uitati in schema de personal in Directia de Sanatate Publica, nu sunt oameni care se ocupa de promovarea sanatatii. La nivel de judet ar trebui sapte - opt persoane care sa se ocupe doar de promovare continua.

In al doilea rand nu se fac ore de sanatate in scoli din cauza isteriei legate de educatie sexuala care este din nou un semn al deficitului de educatie pentru sanatate in randul parintilor.

Practic noi avem o populatie cu un nivel de alfabetizare in sanatate extrem de scazut. Specialistii nu sunt expusi la informatii continue despre sanatate pe care sa le transmita mai departe pacientilor, iar acest fapt duce, inevitabil, la scaderea increderii pacientilor la serviciile de sanatate", a explicat profesorul Chereches.

"Suntem ca cineva care se uita la o gramada de piese de tractor si nu stie sa le asambleze"

"Ca sa construiesti increderea si o relatie de parteneriat in ultima instanta intre medic si pacient, farmacist si asa mai departe, este nevoie in permanenta de educare atat a pacientului cat si a medicului. Insa noi nu facem asta.

Suntem exact in punctul in care ar trebui sa fim, bazat pe investitia pe care au facut-o pana in acest moment.

Suntem ca cineva care se uita la o gramada de piese de tractor, stim ca ar trebui sa construim din ele un tractor dar nu am fost la orele care ne invatau acest lucru, si chiar daca am fi vrut sa mergem nu exista scoala pentru asa ceva, astfel ca si daca am fi vrut, nu am fi avut unde sa ne ducem si stam si ne uitam la piese, apoi ne miram ca nu avem tractoare.

Acesta este rezultatul a ceea ce am facut noi ca societate pana in acest moment", a explicat Razvan Chereches.

Un caz cutremurator s-a inregistrat in urma cu o saptamana la Institutul Marius Nasta din Capitala. Un bebelus de numai cinci luni a murit joi, 8 aprilie, din cauza tuberculozei. Informatia a fost transmisa chiar de catrre managerul spitalului, Doctorul Beatrice Mahler.

Medicul a spus, intr-o emisiune la Digi 24, ca starea copilului era grava. Parintii, bolnavi si ei de TBC, l-au adus prea tarziu la spital, de frica coronavirusului.

Noi sancțiuni împotriva Iranului. UE și SUA pregătesc un pachet de măsuri, ca pedeapsă în urma atacului împotriva Israelului

Statele Unite şi Uniunea Europeană au anunţat că analizează posibilitatea de a impune noi sancţiuni împotriva Iranului, după atacul acestuia asupra Israelului din weekend, transmite BBC....

Ironia lui Nicușor Dan după ce Piedone a venit cu un tricou pe care scria ”Şi eu sunt interlop”: ”Ştim toţi!”

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a postat sâmbătă pe Facebook o fotografie în care apare în tribune, la un meci, afişând un tricou cu mesajul: Ştim Toţi!, ca răspuns la mesajul de pe...