Teama românilor de medici și COVID îi poate duce direct în ATI. ”O infecție urinară banală se poate transforma în septicemie”

Mulți români preferă să se trateze acasă cu ce cred ei că le face bine, până intră în comă. Infecțiile se agravează și de multe ori ajung la terapie intensivă.

Chiar dacă durerile sau disconfortul nu dispar după câteva zile, pacienții se luptă de unii singuri cu bolile, de multe ori pierzând în fața acestora. Mulți ajung cu septicemie la spital agravându-se afecțiuni care se pot trata acasă, cu medicație adecvată.

Spitalul Sfânta Parascheva din Iași funcționează acum în sistem ”hibrid”. Adică pe lângă tratarea pacienților COVID sunt îngrijiți și cei cu alte patologii infecțioase.

Însă, în ultima perioadă, tot mai mulți ajung la unitatea medicală cu sepsis. Adică fac septicemie.

De ce ajung pacienții în septicemie acasă

Medicul Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Parascheva" din Iași a explicat pentru Ziare.com cum ajung pacienții să vină în stare gravă la spital din cauza unor infecții banale.

”Temporizarea pacienților la spital duce la transformarea, de exemplu, a unei infecții urinare banale, care poate fi tratată în ambulatoriu, în sepsis la un moment dat.

De asemenea, sunt pacienți care prezintă o imunitate scăzută și atunci inițierea tardivă a tratamentului duce la transformarea în sepsis.

Iar automedicația, administrarea de antibiotice care nu sunt țintite pe organul respectiv, poate fi periculoasă.

Spre exemplu, dacă discutăm de o meningo-encefalită din cauză bacteriană, dacă nu se administrează antibiotice care au penetrabilitate la nivel cerebral, care trec de bariera hemato-encefalică să ajungă acolo unde trebuie, meningita este fatală.

Iar dacă se prezintă precoce la spital, se administrează tratamentul și atunci pacientul are șanse foarte mari să fie vindecat”, a explicat dr. Florin Roșu.

De cele mai multe ori nu se cunoaște cauza septicemiei

Medicul a mai precizat că, de cele mai multe ori, agentul etiologic (cauza) sepsisului nu poate fi identificat din cauza faptului că pacienții se prezintă prea târziu la spital sau se auto tratează cu antibiotice care nu sunt pentru patologia respectivă.

”Spitalul Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Parascheva" fiind centru de excelență în tratarea pacienților cu patologia infecto-contagiosă, prin corpul medical înalt calificat care activează la patul bolnavului cât și în cadrul laboratoarelor, are soluții medicale, științifice pentru a îngriji pacienții aflați în aceste situații, prin administrarea imediată de antibiotice cu spectru larg (care acoperă întreagă plajă de microorganisme) și recoltarea de analize specifice.

Farmacia spitalului deține cele mai noi antibiotice și medicamente folosite în spitalele universitare de la nivel european.

Prezența la medic la cea mai mică modificare în homeostazia organismului (starea de bine),cu efectuarea unui set de analize și consult de specialitate, previne transformarea unei patologii care ar putea fi tratată la domiciliu, într-o formă severă care necesită internare”, a explicat dr. Florin Roșu.

De ce nu vin oamenii la spital

Medicul Florin Roșu spune că în perioada aceasta, oamenii temporizează prezentarea la spital ”din cauza fricii de COVID-19 dar și înainte de pandemie erau oameni care veneau prea târziu la medic”.

”Avem și pacienți care sunt în extrema cealaltă, adică vin la spital la cel mai mic simptom însă este mai bine să fie așa decât să ajungă prea târziu.

De exemplu în cazul unei meningo-enecefalite, unii pacienții care au dureri de cap, vărsături și amețeli așteaptă, tind să ia un paracetamol și un medicament pentru greață și se culcă și la un moment dat devin comatoși.

Însă rata de supraviețuire în cazul meningitei este destul de mare”, a mai explicat medicul.

Managerul Spitalului Sf. Parascheva de la Iași a mai subliniat că oamenii nu trebuie să se teamă că se vor infecta de COVID-19 dacă vin la spital.

”Circuitele în spitalul nostru sunt foarte bine puse la punct, astfel încât este imposibil ca un pacient COVID să se întâlnească cu un altul cu o patologie non-covid. De altfel, spitalele de boli infecțioase sunt pavilionare”, a mai arătat medicul.

Doctorul Florin Roșu preconizează că la începutul anului 2023 vom scăpa de pandemia de COVID

”La începutul anului 2023 se va încheia pandemia, la momentul respectiv, COVID-ul va fi ca și gripa. Nu există termen de comparație dar la momentul respectiv vom avea: vaccin care va fi administrat într-o singură doză, tratament, un antiviral, ca și în cazul gripei”, a explicat medicul.

La Spitalul Sf. Parascheva din Iași se mai tratează, pe lângă pacienții COVID și alte grave

”Odată cu "deschiderea porților spitalului" și pentru celelalte patologii non-COVID, pe lângă patologia respiratorie specifică sezonului, în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase" Sf. Parascheva" Iași am reînceput îngrijirea pacienților cu patologiile din sfera infecto-contagioasă, atât din Iași cât și cele mai grave cazuri din regiunea Moldovei: Sepsis (cunoscut în populația generală că și Septicemie), Meningite (de diferite etiologii), Botulism, Angină streptococică, Spondilodiscita, Alergodermie, Gastroenterocolita acută, Hepatita acută virală, Boala SIDA.

Totodată, pacienții cu patologii cronice aflați în evidența spitalului nostru au fost chemați pentru reevaluări, în vederea stabilirii stării actuale de sănătate”, a mai spus medicul Florin Roșu.

Înțepături între candidații Alianței PSD-PNL. Burduja o șicanează pe Firea: "Dacă era o alternativă pentru Primăria Capitalei, nu m-aș fi înscris în cursă"

Candidat PNL la funcţia de primar al Capitalei, Sebastian Burduja, susține că s-a înscris într-o cursă electorală "strânsă", în care toți cei "patru candidaţi cu şanse", iar voturile...

Ce urmărește Ciolacu prin restrângerea atribuțiilor primarului Capitalei. Anticipează un eșec de proporții? „O dezavuare subtilă a doamnei Firea”

A mai rămas aproximativ o luna și o săptămână până la alegerile locale, iar PSD de-abia a lansat-o în cursa pentru Capitală pe Gabriela Firea. Social-democrații sunt conștienți că...