Orasul european in care nu exista oameni ai strazii. Masurile luate pot inspira multe municipalitati

Oamenii fara adapost reprezinta o priveliste obisnuita in mai toate orasele mari ale lumii. Situatia este insa diferita in Helsinki, unde, gratie unor masuri din care s-ar putea inspira multe municipalitati, este putin probabil sa intalnesti persoane care dorm sub cerul liber sau care practica cersatoria, potrivit unui reportaj BBC.

"In copilaria mea imi amintesc ca erau sute, chiar mii de oameni care dormeau in parcuri si in paduri", spune viceprimarul Sanna Vesikansa, potrivit careia acest feneomen nu mai exista in prezent in capitala Finlandei.

In ultimii 30 de ani, problema oamenilor fara adapost a ocupat un loc important pe agenda guvernelor care s-au succedat la conducerea tarii.

In 1987, existau aici mai mult de 18.000 de oameni fara adapost. Conform celor mai recente date, valabile la sfarsitul anului 2017, numarul persoanelor care figurau ca nedetinand o locuinta era de aproximativ 6.000. Iar multe dintre ele locuiesc de fapt cu prietenii sau familia sau beneficiaza de o solutie temporara de locuire. Asadar, numarul celor care dorm efectiv sub cerul liber este mult mai mic.

Incepand cu 2007, guvernul finlandez promoveaza o politica in cadrul careia le acorda oamenilor care ajung pe strada cat mai curand posibil o locuinta stabila si permanenta, dupa care le asigura ajutorul si sprijinul de care au nevoie. De exemplu, ii ajuta pe cei care se lupta cu o dependenta sa invete competente noi sau sa-si gaseasca un loc de munca.

Spre deosebire de practicile din alte parti ale lumii, oamenii aflati in dificultate primesc o locuinta chiar si in conditiile in care continua sa consume droguri sau alcool, atat timp cat interactioneaza cu asistentii sociali. Mai mult, pot ramane in ea pentru tot restul vietii.

"Daca am o locuinta stabila, pot incerca sa construiesc totul in jurul ei, cum ar fi munca, studiile, familia, prietenii", spune pentru BBC Thomas, un tanar de 24 de ani care locuieste de doi ani in apartamentul lui dintr-un complex de locuinte sociale administrat de una dintre organizatiile care le asigura adapost celor care, fara ajutor, ar trai pe strazi.

Intr-un astfel de complex, chiriasii se aduna in bucataria comuna, unde pregatesc pranzul si socializeaza in zonele de recreere. Oamenii au in permanenta acces la serviciile asistentilor sociali.

Pia Rosenberg, in varsta de 64 de ani, locuieste din 2014 intr-un apartament de acest gen, dupa ce a trait pe strazi timp de doi ani.

"Mi se potriveste pentru ca sunt alcoolica si mi se permite sa beau in camera mea. Daca am nevoie de ajutor, il primesc. Nu te simti bine daca nu ai casa", spune Rosenberg.

Combaterea problemei oamenilor fara adapost nu este doar o obligatie morala, ci si o metoda de a economisi bani pe termen lung, sustine Vesikana.

"Avem altfel de cheltuieli daca oamenii traiesc pe strazi. Acestia au probleme de sanatate mai grave si ajung la urgenta si la spital. O societate in care oamenii mor pe strazi nu este o societate sau un oras in care vrem sa traim", afirma viceprimarul din Helsinki.

Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, întrebat despre situaţia de la Slănic, Prahova, unde o stradă s-a surpat, formându-se un crater de doi metri, că a fost făcut un drum peste o mină....

Ciolacu anunță că implementarea salariului minim european va începe de la 1 iulie: ”Am dat și ordonanța”

Şeful Guvernului Marcel Ciolacu a precizat că mecanismul de implementare a salariului minim european va începe de la 1 iulie. El a amintit că, în acest sens, a fost emisă ordonanţa....