O catedrala cat 100 de ani de istorie. Anul centenarului incepe pe 25 noiembrie

Autor: Petrisor Peiu - analist
Duminica, 25 Noiembrie 2018, ora 17:56
29033 citiri

"Niciun om nu e in stare sa faca un pacat atat de mare incat sa surpe dragostea nemarginita a lui Dumnezeu pentru el. Crezi tu ca ar putea sa existe vreodata un pacat mai mare decat dragostea lui Dumnezeu?" staretul Zosima catre femeia pacatoasa din cartea a II-a, "Fratii Karamazov"- F.M. Dostoievski

Bucurestiul este dator cu o catedrala

Bucurestiul este cel mai mare oras ortodox si al saselea cel mai mare oras din Uniunea Europeana.

Bucurestiul este, pe de alta parte, capitala europeana care are cele mai multe biserici demolate. Desi regimul Ceausescu a daramat 20 de biserici si manastiri si a mutat 11, "ascunzandu-le" dupa blocuri, demolarea locasurilor de cult a inceput cu 100 de ani inainte de Ceausescu; pe Calea Victoriei, de exemplu, au fost daramate trei manastiri in secolul XIX: una era Biserica Magureanu, in fata Liceului Sf. Sava; a doua era Sfantul Ion (unde se afla acum palatul CEC); a treia, Biserica Sarindar, pe locul actualului Cerc Militar. Plus manastirea Stelea, construita in anul 1580 si daramata in 1850, Caimatei (a lautarilor), construita intre anii 1730 si 1732 si demolata in 1891 pentru realizarea Bdului Carol, manastirea Domnita Balasa, aflata pe Podul Calicilor (Calea Rahovei), construita in 1744 cu trei nave, arsa in 1838, reparata in 1842 si demolata in 1871. Ateneul Roman a fost inaltat pe locul unde a fost demolata o biserica, iar Palatul Bancii Nationale, de asemenea.

Micul Paris s-a construit pe ruinele a zeci de biserici si manastiri, iar orasul de blocuri si palate s-a facut prin amputarea orasului spiritual.

Unii deplang suma de 80 de milioane de euro, pe care Romania a cheltuit-o pentru inaltarea Catedralei Mantuirii Neamului; sunt aceiasi care isi traiesc fericiti zilele intr-o cladire de 14 ori mai mare si mai urata, Casa Poporului, care a costat peste 2 miliarde de dolari si pentru care regimul Ceausescu ne-a tinut in frig si foame. Altii deplang constructia catedralei si cer inlocuirea ei cu spitale, dar nu zic nimic de faptul ca fonduri europene de jumatate de miliard de euro asteapta zadarnic sa fie cheltuite pentru spitale sau de faptul ca sute de milioane de euro din bugetul sanatii sunt platite anual producatorilor de medicamente pentru a plimba sute de "profesori doctori" pe la safari in Africa de Sud sau la "congrese" pe plajele de la Cancun. In fine, altii deplang cei 80 de milioane de euro cheltuiti pentru catedrala, cerand in schimb constructia de scoli, dar uita sa se mai indigneze de faptul ca Romania a cheltuit o suma dubla pentru a stipendia regimul corupt al lui Plahotniuc de la Chisinau sau o suma similara pentru a renova gradinitele in limba rusa sau gagauza sau "moldoveneasca" cu firmele aceluiasi Plahotniuc. Sa mai intreb de miliardele de euro investite in universitati "performante" prin te miri ce cotloane? Sau de ce nu s-a indignat nimeni cand furnizorul de "profesioniste" al tinerilor cu tricouri cu Che Guevara a deturnat pentru primaria pe care o conduce o scoala - monument istoric, veche de 150 de ani?

Pe de alta parte, se pare ca mult-criticata Catedrala a Mantuirii Neamului va ramane singurul act simbolic prin care a saptea natiune a Uniunii Europene isi marcheaza Centenarul si singura urma lasata de generatia actuala intr-o capitala care nu e in stare sa termine nimic din ceea ce incepe. Ei bine, Catedrala va ramane singura zidire majora spirituala care ar mai putea potoli indarjirea mercantila care a dus la construirea a nu mai putin de 123 de malluri!

Fiecare natiune europeana este "cladita" in jurul unei catedrale

Orice mare natiune europeana si-a cladit identitatea in jurul unei catedrale si orice mare oras european incepe in fata unei catedrale. Miezul Europei se afla la Roma, iar miezul Romei este grupul celor patru catedrale patriarhale (San Pietro din Vatican, Santa Maria Maggiore, San Giovanni in Laterano si San Paolo fuori le Mura) . Natiunea franceza s-a cladit in jurul Parisului, iar Parisul in jurul catedralei Notre Dame, Imperiul britanic incepe in mijlocul Londrei, la Westminster Abbey. Gloriosul Imperiu Spaniol s-a format in jurul Catedralei din Sevilla, iar cel portughez in jurul Mosteiro dos Jeronimos. Toate marile orase italiene au in mijlocul lor cate o catedrala impunatoare, printre care stralucesc Domul din Milano sau San Marco din Venetia. Lumea ortodoxa este, la randul ei, dezvoltata in jurul marilor catedrale: cea mai impunatoare amintire a Imperiului Bizantin a ramas Hagia Sophia, iar Moscova, inima Rusiei, incepe in fata catedralei Vasili Blajenii.

Capitalele care nu aveau o catedrala pe masura au facut eforturi supra-omenesti sa o obtina: in Madrid a fost ridicata, in 1993, Catedral de Santa Maria La Real de La Almudena, care a costat aproape 1 miliard de dolari; la Belgrad sarbii au construit monumentala Hram Svetog Save (care i-a costat peste 200 milioane de dolari), iar bulgarii au pus in centrul Sofiei, inca de la 1912, Hram-pametnik "Sveti Aleksandar Nevski".

2018 - centenarul Unirii Bisericii Ortodoxe Romane

Unirea provinciilor romanesti intr-o singura tara, inceputa in 1918 si finalizata in urma tratatelor de la Versailles si Trianon, a avut ca efect si unificarea ortodocsilor romani intr-o unica Biserica nationala. Rand pe rand, alipirea la trupul tarii a provinciilor eliberate de ocupatia straina a fost imediat urmata de alipirea formatiunilor bisericesti ortodoxe la Biserica Ortodoxa Romana, ridicata la rang de patriarhie, in 1925.

La mai putin de trei luni dupa unirea politica a Basarabiei cu tara, pe 14 iunie 1918, Sfantul Sinod decidea alipirea Bisericii basarabene, stabilind ca, in urma unirii de bunavoie a Basarabiei cu patria-mama, Arhiepiscopia Ortodoxa a Chisinaului devenea parte a Bisericii Ortodoxe Romane, incheind astfel o perioada de 106 ani, in care teritoriul dintre Prut si Nistru a fost scos de sub jurisdictia canonica a Mitropoliei Moldovei si integrat, ca eparhie de sine statatoare, in cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, sub forma Arhiepiscopiei Chisinaului si Hotinului.

Cea mai mare bucurie pentru actul de la 1 Decembrie 1918 au simtit-o romanii ortodocsi ardeleni, care puteau, astfel, incheia 1000 de ani de umilinta, asuprire si batjocorire din partea unui regim opresiv cu religia majoritatii populatiei. Statul maghiar si odiosul regim habsburgic i-ar fi putut ierta pe romani ca erau romani, dar niciodata nu le-au putut ierta credinta ortodoxa. Caderea Transilvaniei sub dominatia regilor maghiari a adus pentru credinciosii romani o lunga perioada de oprimare. Daca la inceputul mileniului trecut, sinodul de la Szabolcs (in 1092) indica faptul ca ungurii incepeau Postul Pastilor ca si romanii cu care convietuiau, adica lunea si nu miercurea ca in Occidentul catolic, iar pana astazi, prima saptamana din post, ungurii o numesc a untului, similar cu saptamana branzei la romani, treptat, Budapesta instaureaza teroarea religioasa si sinodul episcopilor catolici din Ungaria decide, in 1279, sa interzica schismaticilor (adica ortodocsilor), sa zideasca biserici si capele si sa savarseasca slujbele bisericesti.

Romanii din Transilvania, in totalitate ortodocsi, au vazut o mica lumina atunci cand, intr-un tratat incheiat in 1595 de trimisii lui Mihai Viteazul cu principele Transilvaniei, se hotara ca Biserica Ortodoxa din Transilvania va avea libertate deplina, preotii "nu vor fi de nimeni stanjeniti", iar Biserica Ortodoxa din Transilvania a fost pusa sub obladuirea Mitropoliei Ungrovlahiei. De altfel, Mihai Viteazul a ctitorit la Alba Iulia, in 1597, o noua Catedrala mitropolitana si o resedinta pentru mitropolitul Ioan, precum si alte doua biserici in Transilvania, la Fagaras si Lujerdiu (Cluj).

Dupa ce Transilvania a intrat in componenta Imperiului habsburgic, in 1688, noile autoritati au fortat desfiintarea Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei (cu sediul la Alba Iulia), obtinand in cativa ani aderarea mitropolitului Atanasie Anghel la unirea cu Biserica Romei (7 octombrie 1698) . Romanii ortodocsi au ramas fara un ierarh pana in anul 1761, cand autoritatile habsburgice, in urma numeroaselor proteste si chiar rascoale, au acceptat reactivarea vechiului scaun ierarhic de la Alba Iulia, dar numai la rangul de episcopie, cu sediul la Sibiu. Abia mitropolitul Andrei Saguna (1846-1873) a reusit sa reinfiinteze vechea Mitropolie a Transilvaniei, in decembrie 1864, tot cu sediul la Sibiu. De altminteri, pana intr-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ortodocsii romani din Transilvania se supuneau autoritatii religioase a Patriarhului sarb de la Karlovit, iar in documentele oficiale, nici macar titulatura "ortodoxa" nu era admisa, fiind inlocuita cu formula "neunita".

Desi unii ierarhi ortodocsi s-au supus cu prea mare usurinta ultimului Cezar al imperiului habsurgic de trista amintire si au "afurisit" trupele romane care au trecut peste Carpati in 1916, Dumnezeu le-a dat gandul cel bun si, la 23 aprilie 1919, Sfantul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcatuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era si loctiitor de mitropolit - si dr. Miron Cristea episcopul Caransebesului) a hotarat sa intre in Sfantul Sinod din Bucuresti, iar Biserica Ortodoxa din Ardeal, Banat, Crisana si Maramures a devenit parte integranta a Bisericii mame din Romania intregita.

Triumful majoritatii romanesti din Ardeal a fost celebrat prin ridicarea Catedralei Ortodoxe din cel mai important oras transilvanean, Cluj-Napoca, in perioada anilor 1920-1930, imediat dupa unirea Transilvaniei cu Romania. Si astfel, de la 5 noiembrie 1933, Clujul incepe, pentru romani, in Piata Avram Iancu, la Catedrala "Adormirea Maicii Domnului", a treia catedrala din Romania ca inaltime, dupa cea ortodoxa din Timisoara si cea evanghelica din Sibiu.

La 28 iulie 1919, Banatul se uneste cu Regatul Romaniei, iar romanii ortodocsi decid sa desavarseasca unitatea bisericii nationale si se alatura Bisericii Ortodoxe Romane. Actul unirii tuturor romanilor ortodocsi in aceeasi biserica este sublimat prin constructia Catedralei Mitopolitane din Timisoara, cu hramul Trei Ierarhi, construita intre 1936 si 1941, cea mai inalta biserica din Romania (90,5 m), si cea mai inalta biserica ortodoxa din lume din afara Rusiei. Practic, din ziua de 6 octombrie 1946, Timisoara incepe in fata catedralei ortodoxe.

Probabil ca cea mai trista soarta a avut-o ortodoxia romaneasca in Bucovina, provincie care, in 1775, in urma unei conventii ruso-turce, a fost rupta din trupul Moldovei si anexata Imperiului Austro-Ungar. Recensamantul din 1776 a reliefat faptul ca Bucovina era slab populata, numarul de locuitori fiind de cca 70.000, dintre care 85,33% romani si doar 10,66% slavi, iar proprietatile bisericesti ocupau doua treimi din suprafata provinciei. La 12 decembrie 1781, imparatul Iosif al II-lea, prin Ordonanta din 27 decembrie, a dispus inventarierea tuturor averilor bisericesti, iar la 19 iunie 1783, hotaraste ca toate aceste averi sa se constituie intr-un fond; resedinta episcopala a fost mutata de la Radauti la Cernauti.

Ura habsburgilor impotriva romanilor ortodocsi a fost nemasurata si a generat o adevarata crima identitara la nivelul Bucovinei. Intre 1786-1861, Bucovina a fost contopita cu Galitia, ca al 19-1ea cerc al acesteia, iar administratia militara a fost inlocuita cu una civila galitiana controlata de guvernul de la Lemberg. Alipirea la Galitia a fost fatala pentru Biserica din Bucovina: peste jumatate dintre proprietatile Bisericii au fost instrainate prin colonizari masive, exproprieri si vanzari, iar veniturile Fondului au fost deturnate spre alte scopuri. In cei 144 de ani de stapanire austriaca, structura preponderent romaneasca de confesiune ortodoxa a populatiei din Bucovina s-a modificat si s-a alterat in asa masura, incat s-a ajuns ca in 1915 sa cuprinda 12 grupuri etnice diferite si 10 confesiuni. In timp ce partea nordica a Bucovinei a fost colonizata masiv cu ruteni din Galitia, multi dintre romanii bucovineni au fost nevoiti sa emigreze in America pentru a scapa de saracie.

Succesiv, habsburgii au incercat o colonizare cu germani a provinciei si au esuat, apoi au adus masiv ruteni greco-catolici, pe care i-au sprijinit sa incerce transformarea episcopiei ortodoxe intr-una unita, dar au esuat pentru ca rutenii uniti din Bucovina au redevenit ortodocsi. Primul razboi mondial a gasit biserica bucovineana sub atacul rutenilor care doreau sa preia controlul asupra pozitiilor din ierarhie, sprijiniti fiind de catre guvernul de la Viena. Din fericire, caderea odiosului regim austro-ungar si reintoarcerea Bucovinei la matca romaneasca a franat procesul de de-nationalizare a bisericii bucovinene.

Practic, daca in 1919, Romania isi dublase teritoriul si populatia, si Biserica Ortodoxa Romana isi dublase numarul de credinciosi; romanii au devenit atunci cea mai mare natiune libera de confesiune ortodoxa; astazi, Biserica Ortodoxa Romana este cea mai mare din sistemul euro-atlantic si, pentru ca nu suntem o natiune slava, biserica noastra are un important rol strategic in lumea occidentala, fiind statornica sprijinitoare a orientarii atlantiste a tarii.

Centenarul Romaniei Unite este, in egala masura, si centenarul unitatii ortodoxiei romanesti si maretia acestei aniversari trebuie marcata. Iar ridicarea unei catedrale, de unde sa poata incepe si Bucurestiul nostru este cea mai potrivita exprimare a identitatii nationale, aducand Romania in randul vechilor natiuni europene care s-au construit pe sine in jurul cate unei simbolice catedrale. Daca altii si-au inceput istoria printr-o catedrala, destinul nostru a fost sa desavarsim Unirea printr-o catedrala!

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#sfintire Catedrala Mantuirii Neamului, #Biserica Ortodoxa Romana Catedrala , #Catedrala Mantuirii Neamului