Medicii din Iasi cer proceduri clare: Va trebui sa prioritizeze bolnavii care vor primi tratament si cei ce nu

Colegiul Medicilor Iasi (CMI) a publicat o scrisoare deschisa in care arata ca e necesara elaborarea de ghiduri pentru practicile legiferate in contextul pandemiei de coronavirus.

Medicii atrag atentia ca in prezent nu trateaza numai probleme medicale cauzate de coronavirus, ci si alte probleme de sanatate.

"In contextul pandemiei COVID-19, corpul medical are rolul esential, raspunzand nevoilor de sanatate ale persoanelor afectate, direct sau indirect, de COVID-19. Interventia medicilor nu este limitata in prezent numai la problemele medicale cauzate direct de COVID-19, ci implica si rezolvarea, in conditii fundamental diferite de practica curenta, a celorlalte probleme de sanatate ale pacientilor.

Colegiul Medicilor Iasi atrage atentia autoritatilor resposabile de gestionarea crizei cauzate de COVID-19 ca medicii practica in conditii exceptionale generate de legiferarea unor practici noi, care implica riscuri legale mari", se arata intr-un comunicat de presa al CMI.

Astfel, sustine Colegiul Medicilor Iasi, sunt necesare:

1. Elaborarea de ghiduri pentru practicile legiferate in context de COVID-19;

2. Stabilirea de criterii pentru distribuirea echitabila a resurselor limitate;

3. Recunoasterea legala a faptului ca vatamarea neintentionata a unui pacient ca urmare a unui act medical planificat si executat corect (iatrogenia fara neglijenta) nu reprezinta greseala sau culpa medicala.

De precizat este ca, pana acum, au fost legiferate prin ordonante militare practici medicale care pot fi justificate de criza precum:

• externarea din spitale a pacientilor care nu reprezinta urgente;
• anularea consultatiilor din ambulatorii ce sufera amanare;
• amanarea interventiilor chirurgicale ce nu sunt urgente;
• consultatia medicala la distanta (telemedicina).

Totusi, "spre deosebire de tarile Uniunii Europene, in Romania nu exista ghiduri pentru practicile mai sus enumerate in context de COVID-19", iar medicii atrag atentia ca simpla legiferare a unei practici nu e suficienta pentru o practica corecta si echitabila.

"(...) iar legea 95/2006 nu permite Colegiului Medicilor din Romania, ca principal organism al profesiei medicale, sa elaboreze recomandari profesionale, creandu-se premizele confuziei si nesigurantei profesionale.

Medicii deja utilizeaza ghiduri elaborate de organizatiile profesionale similare din UE pentru situatiile mentionate anterior in context de COVID-19, dar care nu sunt adaptate conditiillor specifice sistemului sanitar din Romania. Elaborarea ghidurilor de buna practica in Romania va diminua riscul crescut de acuzatii de greseala medicala", potrivit sursei citate.

De asemenea, este nevoie de stabilirea de criterii pentru distribuirea echitabila a resurselor limitate.

"Este posibil a se ajunge, ca si in alte tari, la rationalizarea resurselor limitate (de exemplu sistemele de ventilatie mecanica) in conditiile unei cresteri bruste a numarului de pacienti cu COVID-19. Doctorii vor trebui sa prioritizeze bolnavii care vor primi tratament si cei ce nu vor primi tratament.

Aceasta inseamna o decizie de a nu trata pe cei grav bolnavi, care nu pot fi salvati in circumstantele respective de timp si loc, si a aloca acele resurse altor pacienti mai putin bolnavi, dar care ar putea fi salvati.

Prin contrast, in practica medicala obisnuita din afara crizei, medicii aloca resursele existente tuturor pacientilor, dand prioritate celor mai grav bolnavi. In absenta unor criterii asumate la nivel guvernamental si nu profesional (este contrar spiritului si esentei practicii medicale), de utilizare echitabila a resurselor limitate, exista un risc crescut de acuzatii de discriminare sau omor din culpa", se mai arata in document.

Tocmai de aceea, precizeaza CMI, e nevoie si de recunoasterea legala a faptului ca vatamarea neintentionata a unui pacient ca urmare a unui act medical planificat si executat corect (iatrogenia fara neglijenta) nu reprezinta greseala sau culpa medicala.

"Riscul de iatrogenie fara neglijenta este foarte mare in contextul actual, cand s-a legiferat utilizarea medicamentelor off-label pentru pacientii cu COVID-19 (prescrierea unui medicament aprobat spre comercializare pentru o boala sau simptom pentru care nu a primit niciodata aprobare).

Neexistand dovezi stiintifice riguroase pentru utillizarea in siguranta a acestor medicamente, sansa de vatamare neintentionata a unui pacient cu acest tip de medicamente este semnificativ mai mare decat in cazul celorlalte medicamente. De asemenea, exista posibilitatea ca un medic asimptomatic cu COVID-19 sa transmita neintentionat boala unui pacient sau coleg", mai explica medicii.

Acestia atrag atentia ca in Romania nu exista o definitie legala a actului medical, iar vatamarea neintentionata a unui pacient in cadrul unui act medical planificat si executat corect, nu exonereaza explicit un medic in conditiile unor acuzatii de malpraxis sau penale, stigmatizand pe nedrept intreg corpul profesional.

Prin urmare, Colegiul Medicilor Iasi solicita autoritatilor responsabile:

- Implicarea Colegiul Medicilor din Romania (impreuna cu societatile profesionale) in elaborarea de ghiduri pentru noile practici legiferate in contextul epidemiei cu COVID-19;

- Stabilirea de criterii nationale pentru distributia echitabila a resurselor limitate;

- Legiferarea faptului ca actul medical implica prin insesi limitele cunoasterii actuale iatrogenia fara neglijenta, iar vatamarea aparuta in cazul unui act medical planificat si executat corect nu reprezinta greseala medicala sau infractiune.

Urmareste LIVE cele mai cele mai importante informatii despre pandemia de coronavirus din Romania si din lume

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...