Care au fost efectele suspendării internărilor și operațiilor acum un an: bolnavii de HIV-SIDA au fost cei mai afectați

Raed Arafat, șeful DSU, a anunțat luni, 4 octombrie, că internările și operațiile care nu sunt urgențe vor fi suspendate timp de 30 de zile, ca urmare a creșterii numărului de cazuri de COVID-19. Această măsură s-a luat și în primăvara anului 2020, iar urmările au afectat semnificativ anumite categorii de bolnavi cronici.

Concret, internările și intervențiile chirurgicale care nu reprezintă urgențe s-au suspendat timp de 30 de zile, cu câteva excepții, și anume: femeile însărcinate care au nevoie de controale obligatorii, pacienții cu afecțiuni oncologice cronice sau care necesită proceduri de dializă și urgențelor.

Avocatul Poporului, Renate Weber, s-a sesizat din oficiu miercuri, 6 octombrie, în această privință, care a atras atenția că este dreptul cetățenilor să aibă acces la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat și că acesta nu poate fi îngrădit, lăsându-le doar opţiunea efectuării actului medical în unităţi sanitare private.

Măsura, adoptată și în primăvara anului 2020

Aceeași măsură a fost adoptată și anul trecut, începând cu 24 martie. A durat aproape două luni, până la 15 mai, când România a ieșit din starea de urgență. Din acel moment, spitalele și clinicile, atât private cât și de stat, care nu au fost incluse în programul suport pentru COVID-19, au putut sa primească din nou cazuri ce nu reprezentau urgențe medicale.

Impactul măsurii asupra pacienților

Fundația Romanian Angel Appeal și Observatorul Român de Sănătate au publicat un raport în octombrie 2020 privind impactul pandemiei asupra bolnavilor cronici, iar concluziile au fost dramatice.

- 51% dintre pacienții cronici chestionați au considerat că pandemia a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite.

- 75% dintre spitalele COVID-19 desemnate de fază II sau de suport au avut acreditări de categorii inferioare, ceea ce nu garantează obținerea celor mai bune rezultate în tratarea pacienților COVID-19.

- 82% dintre medicii de familie chestionați au considerat că pandemia COVID-19 a avut un efect negativ asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale.

Internările au scăzut cu 70%. Cele mai afectate spitale

În intervalul martie - august 2020, s-au înregistrat cu 70% puține spitalizări față de aceeași perioadă a anului precedent.

Institutul Matei Balș (spital COVID fază I) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București, s-au numărat printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile, de până la 90%, a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.

Spitalele non-COVID au înregistrat și ele reduceri majore ale activității: scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care a înregistrat reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași.

Afecțiunile grave de care sufereau bolnavii

Scăderea cu 80% a numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA

O treime din bolnavii HIV chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite.

Scăderea cu 67% a numărului de internări pentru bolnavii de diabet

O treime din bolnavii cu diabet chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale.

Scăderea cu 57% a numărului de internări pentru bolnavii de scleroză multiplă

Trei sferturi din bolnavii chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ serviciile medicale.

Scăderea cu 50% a numărului de internări pentru bolnavii de tuberculoză

Scăderea cu 46% a numărului de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...