Ce este încercarea-eroare și cum se aplică în pandemia de COVID-19. ”Luăm o măsură, apoi cuantificăm efectul”

Avem un an jumătate de pandemie de COVID-19 și suntem deja la al patrulea val al infectărilor. De-a lungul timpului au fost mai multe măsuri pentru împiedicarea răspândirii virusului, s-au încercat multe terapii și s-au făcut multe studii. Unele au dat rezultate, altele nu.

Specialiștii spun că acest mecanism se numește ”încercare-eroare” și se folosește în situațiile în care nu se cunosc date despre o anumită boală sau un anumit virus.

Lucrurile s-au îmbunătățit considerabil datorită studiilor

Doctorul Marius Geantă, președintele Centrului Român pentru Inovație în Medicină, spune că ”încercarea-eroare este un mecanism care a funcționat și funcționează în medicină și în sănătatea publică și vine dintr-o perioadă practică în care datele și informațiile erau extrem de limitate. Și atunci, pentru a trata o anumită boală, se încerca un anumit tratament, dacă funcționa se mergea înainte, dacă nu funcționa era retras, se încerca altul și așa mai departe”.

Specialistul mai spune că, în prezent, ”din punctul acesta de vedere, lucrurile s-au îmbunătățit considerabil datorită studiilor clinice moderne care se bazează foarte mult pe date și au redus din abordarea acesta încercare-eroare”.

Încercarea-eroare în pandemia de COVID-19

”În sănătatea publică, încercarea-eroare se vede foarte bine în pandemia de COVID-19. Dacă ne întoarcem în luna martie 2020, vom constata cum introducerea măsurilor de restricție pentru a limita pandemia au fost bazate pe acest principiu. Restricțiile au fost introduse într-o anumită secvență dar mai înainte au fost limitate anumite întâlniri, au fost închise școlile, apoi s-a ajuns la un lookdown total. Iar după fiecare set de astfel de restricții, de fapt autoritățile constatau dacă pandemia este controlată sau nu și luau măsuri în consecință.

Măsurile care au fost luate au fost foarte puțin precise și foarte puțin targhetate pe zone geografice, foarte puțin targhetate pe populații. Lookdown-ul a fost aplicat pentru toată țara în condițiile în care erau doar anumite zone care alimentau pandemia în România, ca Suceava, Timișoara, însă, la momentul respectiv nu se știau atât de multe lucruri despre virus, nu se știau atat de multe lucruri despre boală, vaccinurile erau mai mult un vis la acel moment.

Despre variantele virusului se vorbea destul de puțin și mai ales în Marea Britanie. Cu alte cuvinte, în etapa inițială de intervenție a fost de tipul acesta de încercare-eroare: luam o măsură, cuantificam efectul. Și la fel s-a întâmplat și în momentul în care a început valul de relaxări”, a explicat medicul Marius Geantă pentru Ziare.com.

Acum avem date care ne arată modul în care reacționează oamenii

Președintele Centrului Român pentru Inovație în Medicină subliniază că în prezent lucrurile diferă.

”Avem un an și jumătate de pandemie, știm mai multe despre comportamentul virsului, știm mai multe despre persoanele care au risc să facă forme grave de boală, avem mai multe vaccinuri la dispoziție. De asemenea, acum avem modalități mult mai avansate de testare, RT-PCR, testare rapidă, inclusiv secvențiere.

Avem, desigur, date centralizate la nivelul marilor orașe care ne arată modul în care oamenii reacționează dar și niște date interesante care ne arată percepțiile și comportamentele oamenilor în relație cu, pe de o parte, măsurile de sănătate publică, de restricții, de conformare, de purtarea a măștii, de păstrarea distanței sociale, etc, iar pe de altă parte date care arată percepțiile și comportamentul în legătură cu vaccinarea.

Toate aceste date ne ajută să înțelegem virusul și variantele sale dar și manifestările bolii, care diferă de la o persoană la alta și de la un val la altul și ne proiectează o imagine mult mai clară a modului în care evoluează pandemia”, a mai precizat Marius Geantă.

Specialistul nu crede că va mai urma vreun lookdown în această pandemie.

”În prezent suntem în punctul în care, cred eu, nu mai trebuie să discutăm de un lookdown național exceptând situațiile în care chiar se impune acest lucru, pe de altă parte nu cred că mai trebuie să aplicăm restricții foarte severe înainte de a implementa măsuri de sănătate publică bazate pe aceste date și analize”, a mai arătat Marius Geantă.

Burduja, la depunerea candidaturii pentru Primăria Capitalei: „Îl provoc pe Nicuşor Dan la o dezbatere. Vreau să văd dacă are curajul să se lupte cu mine” VIDEO

Liderul PNL Bucureşti, Sebastian Burduja şi-a depus, sâmbătă, 27 aprilie, candidatura la Primăria Capitalei, şi a declarat cu acest prilej că îl provoacă pe actualul primar la o dezbatere...

CTP, devastator cu Piedone: ”Candidatul Parizer Usturoi. Așa un afront?... Semn rău pentru interlopul poporului”

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat cu aciditate ultima ieșire publică a lui Cristian Popescu Piedone, candidat la Primăria Capitalei, care și-a prezentat programul cu care vrea să...