Acțiunile în justiție ar putea fi vitale pentru a rezolva urgența climatică

Miercuri, 11 August 2021, ora 09:131121 citiri
Acțiunile în justiție ar putea fi vitale pentru a rezolva urgența climatică

Încă un raport al IPCC, încă un avertisment dur. Dar liderii mondiali și marii poluatori nu fac mai nimic pentru a reduce emisiile. Redactorul DW Stuart Braun crede că acțiunile în justiție ar putea fi singura soluție.

Citeste toate textele scrise de Stuart Braun (DW) pentru Ziare.com

După o lună de inundații și incendii de pădure fără precedent în Europa, nu ne surprinde să auzim, din nou, că de vină este încălzirea globală generată de acțiunile oamenilor.

Ultimul raport al IPCC - Intergovernmental Panel on Climate Change (grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor încălzirii globale din cauza efectelor activității umane) - a evaluat noi surse masive de date pentru a confirma că pomparea continuă de CO2 în atmosferă modifică irevocabil clima pe planeta noastră.

Am aflat acum că planeta s-ar putea încălzi cu 1,5 grade Celsius comparat cu 1900 în următorii 15 ani, lucru care ar fi putut fi evitat până la sfârșitul secolului, dacă am fi reușit să reducem emisiile poluante așa cum se stabilise la reuniunea climatică din 2015 de la Paris.

Ni s-a spus acum încă o dată că tot nu este prea târziu. Dacă lumea va reuși să producă emisii nocive nete egale cu zero până în 2050, temperaturile vor crește doar puțin peste pragul de 1,5 grade Celsius, până se vor stabiliza din nou. În acest scenariu, temperaturile sunt așteptate chiar să scadă până în 2100.

Există însă voința politică pentru a reuși acest lucru? Nu pare că ar exista. Obligațiile inadecvate asumate în cadrul acordului climatic de la Paris ne îndreaptă de fapt spre o încălzire globală cu 3 grade Celsius până la sfârșitul secolului.

În prezent, temperaturile sunt mai mari cu 1,1 grade Celsius și ne confruntăm deja sporit cu incendii de pădure, inundații și creșterea nivelului mării. Dacă se va ajunge la o încălzire de 3 grade Celsius, vom fi în foarte mare pericol.

Emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să scadă acum, pentru a fi atinse țintele prevăzute pentru 2030. În schimb, se așteaptă creșterea lor în 2021, după mica scădere din 2020, pusă pe seama pandemiei.

Status quo privind nivelul ridicat al emisiilor de CO2

Anul trecut, programul de mediu al ONU (UNEP) a sugerat că doar investind în locuri de muncă și proiecte de infrastructură ecologice și adoptând politici de protecția climei, liderii mondiali ar putea determina o reducere a emisiilor cu un sfert din totalul care s-ar înregistra altfel până în 2030. Printre soluțiile sugerate, au fost stoparea subvențiilor pentru exploatarea și folosirea energiilor fosile, interzicerea înființării de noi centrale pe cărbune și reîmpăduririle.

În schimb, majoritatea țărilor bogate continuă să sprijine un așa-numit "status quo al actualului nivel ridicat de emisii de CO2", potrivit UNEP.

Președintele american Joe Biden a început să anuleze unele politici dezastruoase în favoarea combustibililor fosili ale predecesorului său Donald Trump. Totuși, detaliile sunt controversate în planul american de atingere a nivelului net zero de noi emisii - în condițiile în care SUA sunt, istoric, cel mai mare producător mondial de emisii de dioxid de carbon.

În ceea ce privește China, angajamentul de decarbonizare până în 2060 ar putea fi prea puțin și prea târziu. Iar Australia, al doilea cel mai mare producător de emisii nocive pe cap de locuitor în OECD, unde incendiile de pădure au făcut ravagii luni în șir în 2019 și 2020, a refuzat să adopte angajamentul de emisii nete zero până în 2050 și susține o recuperare economică "alimentată cu gaz" după pandemie.

Este vremea să-i tragem la răspundere pe marii poluatori

Apare însă din fericire o nouă tactică în eforturile de stimulare a decarbonizării rapide. Activiștii și tinerii apelează la instanțe și dau în judecată guverne și companii care produc și utilizează combustibili fosili. Ei argumentează cu succes că poluatorii le periclitează viitorul, încălcându-le astfel drepturile fundamentale.

Guvernul german a fost astfel obligat să adopte obiective climatice mai ambițioase; companiile Big Oil precum Shell au primit ordin de reducere drastică a emisiilor (cu 45% în 10 ani) și să plătească amenzi de miliarde. Acționarii lor se revoltă de asemenea și cer măsuri de protejare a climei.

O instanță înaltă i-a transmis Ministerului Mediului din Australia că este dator să-i protejeze pe copiii australieni, care ar putea suferi "daune catastrofale" prin aprobarea termenului de funcționare a unei mine de cărbune.

Kaisa Kosonen, care lucrează pe politici climatice la Greenpeace, a spus că va lua în instanțe raportul IPCC. Ea a adăugat că recenta victorie de prestigiu în instanță împotriva Shell în Olanda a fost posibilă prin sprijinul științific primit de la IPCC.

În ciuda bunăvoinței pe străzile orașelor lumii la protestele climatice ale studenților și membrilor Fridays for Future, presiunea publică nu forțează parlamentele la acțiune. Valul seismic al acțiunilor în justiție, care se pregătește să lovească tribunalele din lumea întreagă, este instrumentul prin care cetățenii înșiși vor putea determina reducerea rapidă a emisiilor nocive și evitarea încălzirii globale la un nivel catastrofal.

Articol preluat din Deutsche Welle.