In timp ce Guvernul promite si nu livreaza, ONG-urile si mediul de afaceri au dotat spitalele cu echipamente de milioane de euro (II)

E inainte de toate meritul companiilor private si al ONG ca spitalele din Romania au primit, in ultimele luni, macar o parte din aparatura scumpa care le lipsea pentru tratarea bolnavilor critici de COVID-19.

Guvernul, in schimb, a ajutat tarziu si prea putin. Si nici macar nu i-a sprijinit suficient pe cei care s-au zbatut zi si noapte ca sa cumpere aparatura pentru spitale.

Dupa cum Ziare.com v-a relatat pe larg, debutul pandemiei a prins spitalele romanesti nepregatite pentru tratarea unui numar mare de pacienti critici de COVID-19.

Ce-i drept, pentru aceasta situatie, Guvernul Orban poate fi tras la raspundere doar in parte. In realitate, sistemul medical romanesc nu e subfinantat si prost dotat doar incepand din toamna lui 2019 (cand au ajuns liberalii la putere - n.red.), ci de mai bine de 30 de ani. Asa ca de vina pentru lipsa aparaturii din spitale sunt - intr-o masura mai mare sau mai mica - toti liderii Romaniei din ultimele zeci de ani.

Cu toate astea, are si Guvernul actual partea lui de vina. Daca n-a avut, din prima clipa, destui banii si suficiente parghii ca sa acopere lipsa de dotare, ar fi trebuit macar sa intocmeasca un necesar de aparatura, pe care sa-l comunice public. Iar, ulterior, zi de zi si ceas de ceas, sa le arate romanilor cum cauta solutii si cum acopera respectivele lipsurile.

Din pacate, Executivul n-a facut asta. A anuntat ca va cumpara ventilatoare, apoi a transmis ca ele nu vor mai ajunge in tara. A informat ca negociaza cumpararea altor tipuri de aparate medicale, dar apoi am aflat ca procedura s-a blocat si se cauta alti furnizori.

Si de regula Guvernul a evitat sa dea date precise cu privire achizitiile de aparatura pe care urma sa le faca.

In cele din urma, insa, unii dintre membrii Guvernului - printre care si ministrul Sanatatii, Nelu Tataru - au anuntat ca parte dintre spitale au inceput sa primeasca ceva aparatura. Dar nu de la stat, ci din donatii.

Cum s-a ajuns intr-o astfel de situatie? E foarte simplu. In vreme ce Guvernul se misca greoi si pe bajbaite, ONG-urile au inceput sa stranga donatii. Iar multe companii, mai mari sau mai mici, au inceput sa scoata bani din buzunar si sa-i doneze.

Au fost momente de solidaritate, in care mii de antreprenori din tara si-au dat seama ca - desi ei au virat, continuu, contributii apasatoare la bugetul Sanatatii, tocmai pentru ca statul sa aiba din ce sa ii ingrijeasca pe romanii bolnavi - lucrurile riscau sa scape de sub control.

Asa ca, pe langa contributiile de Sanatate ale salariatilor, companiile au decis sa dea si alti bani. Si au donat fiecare dupa puteri. Unii zeci de mii de lei. Altii, sute de mii sau chiar milioane de lei pentru aparatura si pentru materiale sanitare. Au fost si companii care au donat bunuri (materiale de constructii, autoturisme etc) sau servicii (au asigurat gratuit catering pentru oameni vulnerabili, transport sau cazare pentru personalul medical etc.)

Evident, un rol important in strangerea de fonduri l-au avut si romanii de rand, cu venituri modeste, care au donat sume mici. Dar care, adunate, au contat.

Per total, din calculele Ziare.com, pana la finele lunii aprilie, valoarea donatiilor in bani, bunuri si servicii, colectate, la nivel national, de la inceputul pandemiei, ajungea la aproape 100 de milioane de lei.

ONG-urile au cumparat zeci de mii de aparate medicale

Ce s-a intamplat cu acesti bani? Unii au ajuns direct la spitale. Altii, la filialele autohtone ale unor ONG-uri cu renume, cum ar fi Crucea Rosie sau Salvati Copiii.

Iar ONG-urile au cumparat aparatura si materiale sanitare si le-au donat spitalelor.

Spre exemplu, potrivit unui raspuns formulat la solicitarea Ziare.com, Crucea Rosie primise, pana aproape de finele lunii aprilie, donatii in valoare de peste 25,7 milioane de lei.

Din acesti bani, Crucea Rosie a cumparat, printre altele, pe langa 1,25 de milioane de masti FPP2 si FPP 3 si:

- 25 ventilatoare (582.000 euro);

- 1 unitate mobila de terapie intensive ATI (250.000 euro);

- 20 monitoare pentru functii vitale (25 000 euro);

- 10 aparate de testare rapida COVID si 300 de kituri (1.170.000 euro);

- alte materiale precum injectomate, 1 bronhoscop, manusi, viziere, combinezoane, dezinfectanti, termometre si 1 generator electric (433.235 euro).

In plus, Crucea Rosie urma sa cumpere si sa doneze si alte zeci de echipamente si cantitati mari de materiale sanitare.

Crucea Rosie a transmis pentru Ziare.com ca spitalele din Romania i-au comunicat ca au nevoie de ajutor in cuantum de circa 21 de milioane de euro (circa 100 de milioane de lei). Din tot acest necesar, Crucea Rosie reusise sa acopere 23%, pana in a doua parte a lunii aprilie.

Si Salvati Copiii a colectat sume impresionante din donatii: peste 430.000 de euro. Din acesti bani, organizatia a cumparat cantitati mari de materiale de protectie, dar si aparatura performanta: ventilatoare, incubatoare de transport, injectomate etc.

Spre exemplu, un ventilator si 4 injectomate (impreuna cu cantitati mari de echipamente de protectie) au ajuns chiar la Spitalul de Urgenta din Suceava, unul dintre cele mai incercate, in timpul pandemiei.

Un alt ventilator a fost donat Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti. Si inca unul a ajuns la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Grigore Alexandrescu din Bucuresti.

Si Spitalul de Copii din Brasov a primit un ventilator.

Iar Spitalul de Urgenta din Zalau a primit, printre aletele, injectomate si kituri de ventilatie.

Iar acestea sunt doar cateva dintre donatiile facute de Salvati Copiii. In plus, organizatia anunta ca va continua sa doneze, pentru 13 spitale, "echipamente de protectie, ventilatoare, termometre no-touch, aparate de dezinfectare, ecograf mobil, laringoscoape, videofibroscoape, nebulizatoare etc (...)".

In context, Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC) a intrebat 80 de ONG-uri, printre care si Crucea Rosie si Salvati Copiii, ce donatii au facut in timpul pandemiei. Concluziile arata ca, ajutate de cetateni si companii, organizatiile au putut dona:

- 116 ventilatoare

- 72 de montioare

- 60.000 aparate medicale (injectomate, panouri, pulsoximetre, tuneluri decontaminare, lampi sterilizare, defribilator etc.)

- 21 de aparate de testare

Guvernul nu numai ca nu a cumparat destul, dar nici macar nu a sustinut ONG-urile

Oricat s-ar implica, ONG-urile si companiile nu vor putea dota spitalele cu toata aparatura necesara. Si nu e treaba lor sa o faca, ci a Guvernului.

Cata aparatura de inalta performanta a cumparat Guvernul, de la inceputul pandemiei? Nu stim. Pe site-ul Oficiului National pentru Achizitii Centralizate (ONAC) n-am gasit date cu privire la cumpararea de astfel de tehnologie.

Asa ca am intrebat la Departamentul pentru Situatii de Urgenta (DSU) si la Ministerul Sanatatii. Pana la momentul publicarii acestui material, DSU nu ne-a raspuns. Iat Ministrul Sanatatii ne-a transmis ca are nevoie de 30 de zile ca sa ne comunice informatia.

Prin comparatie, atat Crucea Rosie, cat si Salvati Copiii ne-au comunicat informatiile cu privire la donatiile facute chiar in ziua in care am solicitat datele.

Din pacate, Guvernul nu numai ca nu a cumparat suficienta aparatura, dar nici macar nu le-a oferit suficient sprijin organizatiilor care au reusit sa faca achizitiile.

Ce masuri ar fi putut lua Guvernul pentru a sprijini organizatiile non-guvernamentale a explicat pentru Ziare.com directorul executiv de la Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC), Dana Pirtog.

"Nu stim niciodata unde si ce anume duce statul si unde planifica sa duca. Nu stim care e dimensiunea adevarata (a necesarului - n.red.) in tara lui 'avem de toate'.

Asta este prima piedica in calea utilizarii eficiente a resurselor. Intr-adevar, este un proces destul de complicat sa aduni laolalta toate aceste nevoi, insa in momentul in care nu exista vointa umana si intentie politica, atunci este si mai greu", a precizat Dana Pirtog.

In plus, Guvernul ar trebui, macar de acum incolo, sa gaseasca o modalitate de a simplifica procedurile vamale pentru aparatura medicala destinata donatiilor.

"Este o criza internationala in acest moment, iar ritmul lent si opac in care lucreaza sistemul vamal ne impiedica sa ajungem cat mai repede la spitale.

Organizatiile au comenzile in vama cate cinci-sapte zile, fara sa li se zica de ce dureaza atat de mult procesarea. In momentul in care un aparat de testare care poate face peste 500 de teste pe zi sta cinci zile in vama, de exemplu, inseamna ca nu ne putem proteja cetatenii. Cand e criza, e criza la toata lumea. Gasesti o solutie ca sa nu blochezi zile intregi un produs in vama", a mai spus Dana Pirtog.

Si tot directorul executiv al ARC spune ca ar trebui gasita o solutie ca organizatiile non-guvernamentale care lupta pentru dotarea spitalelor sa nu piarda bani cu care ar putea continua sa ajute.

"De asemenea, ONG-urile au facut importuri cu ajutorul firmelor care aveau in obiectul de activitate importul de materiale de protectie medicala si aparatura.

Am procedat asa pentru a evita situatia in care comanda sa fie blocata la intrarea in tara pentru ca nu avem aceste activitati in statut.

Dar aceasta situatie duce la imposibilitatea ONG-urilor de a recupera TVA din cheltuielile de peste 14 milioane de euro.

Conform actualelor reglementari la nivelul UE si preluate in Romania, banii vor fi recuperati de firmele care au facut importul. Pentru organizatii, recuperarea TVA este o masura esentiala pentru ca ele sa poata continua activitatile in comunitate prin care servesc grupuri vulnerabile.

Multe organizatii au sistat activitatea lor normala pentru a dedica toate resursele crizei COVID, dar a fost doar o pauza si beneficiarii pentru care lucreaza au acum mai multa nevoie ca oricand de sustinere.

Mecanismele pe care statul le are la dispozitie pentru a sustine organizatiile care au contribuit in lupa antiCOVID nu sunt doar in zona de returnare a TVA.

Statul poate oferi finantari guvernamentale sau din linii de finantare europene, poate construi mecanisme transparente si rapide prin care sa ajunga eficient si repede la cele mai mari nevoi din comunitati, in parteneriat cu organizatiile care au dovedit nu numai acum dar si in ultimii 30 de ani ca suntem corecti, transparenti si reusim sa rezolvam probleme si sa construim solidaritate", a mai spus Dana Pirtog pentru Ziare.com.

Daca Guvernul va tine cont de aceste solicitari si daca va gasi, in sfarsit, o cale sa aduca o contributie notabila la dotarea spitalelor pentru restul perioadei de pandemie, ramane sa aflam.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...