Azi sunt Floriile. Ce semnificatie are aceasta mare sarbatoare pentru crestini

Duminica, 25 Aprilie 2021, ora 07:54 3231 citiri
Icoana Intrarii Domnului in Ierusalim FOTO romania-actualitati.ro

Sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim - Duminica Floriilor sau Duminica Stalparilor, asa cum mai este numita, are loc in duminica dinaintea Invierii Domnului (a Sfintelor Pasti), in acest an la 25 aprilie.

Despre intrarea Domnului nostru Iisus Hristos in Ierusalim, vorbesc toti Sfintii Evanghelisti - Matei 21, 1-11; Marcu 11,1-11; Luca 19, 29-38; Ioan 12, 12-18.

Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan Teologul face insa o precizare: "Multime mare de iudei au aflat ca este acolo si au venit nu numai pentru Iisus, ci sa vada si pe Lazar pe care-l inviase din morti. Si s-au sfatuit arhiereii ca si pe Lazar sa-l omoare. Caci, din cauza lui multi dintre iudei mergeau si credeau in Iisus. A doua zi, multime multa, care venise la sarbatoare, auzind ca Iisus vine in Ierusalim, au luat ramuri de finic si au iesit intru intampinarea Lui si strigau: Osana! Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului, Imparatul lui Israel!" (Ioan 12, 9-13).

Din Evanghelia Sfantului Apostol Ioan se intelege ca Invierea lui Lazar si Intrarea Domnului in Ierusalim sunt strans legate intre ele, iar primirea triumfala facuta Mantuitorului Iisus Hristos a fost cauzata de minunea invierii lui Lazar, care a determinat poporul sa creada ca El este regele pe care il asteptau, vestea fiind raspandita cu repeziciune pana la Ierusalim.

De aceea, oamenii se adunau pe drumurile ce mergeau spre portile orasului, unii taiau crengi de palmier si le asezau pe jos, altii isi intindeau hainele pe drum pentru ca Mantuitorul nostru sa calce pe ele amintind de ritualul pe care il practica poporul la primirea regilor de odinioara in Ierusalim.

Domnul a intrat acum in Cetatea Sfanta in strigatele de bucurie si de lauda ale multimilor. Era cinstit ca un imparat, a fost singurul moment din viata Sa pamanteasca in care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat, desi nu purta nici hlamida imparateasca de purpura, nici coroana de aur pe cap, si nu avea nici paza de osti pamantesti, cum spune arhimandritul Ilie Cleopa.

Doua sunt motivele pentru care Mantuitorul si-a facut o astfel de intrare in vechea cetate a Ierusalimului. A venit Hristos la Ierusalim pentru a patimi moarte pe cruce de bunavoie pentru mantuirea lumii. Si, in al doilea rand, ca sa fie recunoscut dupa Lege de neamul in care s-a nascut ca El este Mesia, cel asteptat, Mantuitorul lumii, cel pe care L-au facut cunoscut prorocii Vechiului Testament.

"Intra astazi Hristos cu slava in Ierusalim, ca un Imparat, ca sa imparateasca in veci peste ingeri si peste oameni. Vine sa arate lumii ca El singur este adevaratul Imparat si Mantuitor. Vine Hristos in Ierusalim sa se dea de bunavoie in mainile carturarilor si fariseilor plini de zavistie si rautate, care cautau sa-L omoare. Vine Mantuitorul spre patima de bunavoie, ca sa fie vandut de ai Sai in mainile dregatorilor, sa fie rastignit pe cruce si sa moara pentru mantuirea noastra, iar a treia zi sa invieze", arata parintele Cleopa in predica la Duminica Floriilor.

Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan arata ca pentru sarbatoarea iudaica a Pastelui Iisus Hristos a avut trei veniri la Ierusalim. Duminica Floriilor sarbatoreste ultima Sa venire in Ierusalim, cea care a avut loc cu cateva zile inainte de a suferi Jertfa de pe Golgota.

Pentru faptul ca multimea din cetatea Ierusalimului l-a intampinat pe Mantuitor cu ramuri de finic, in Biserica Ortodoxa in aceasta zi sunt binecuvantate ramuri de salcie.

* Incepand cu ziua de Florii (Duminica Intrarii in Ierusalim a Domnului) se intra in ultima saptamana a Postului Pastilor, numita Saptamana Patimilor (Saptamana Mare), in care crestinii se pregatesc sa intampine marea sarbatoare a Invierii Mantuitorului Iisus Hristos.

In aceasta saptamana, de duminica si pana vineri, se savarsesc slujbele Deniilor, slujbe de dimineata (Utrenie) facute seara asa cum se face in cadrul privegherilor. Deniile difera insa si de slujbele de priveghere si de Utrenii, prin faptul ca aceste slujbe cuprind cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti.

In timpul unui an bisericesc, deniile se savarsesc numai in doua saptamani, in timpul Postului Pastilor. Miercuri si vineri in saptamana a cincea, miercuri fiind Canonul Sfantului Andrei, adica o slujba de dimineata, o Utrenie, in care se cuprinde un canon mare. La fel vineri seara, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, incadrat in slujba de dimineata, in slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc si slujbele din ultima saptamana din Post, Saptamana Mare. Slujbele care incep in seara din Duminica Floriilor si continua in serile de luni, marti, miercuri, joi si vineri din Saptamana Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adica slujbe de dimineata, facute seara. (surse: "Dictionarul de Teologie Ortodoxa", pr. prof. dr. Ion Bria, 1994; "Predici la praznice imparatesti si la sfintii de peste an", arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. Episcopiei Romanului, 1996; https://basilica.ro)

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Scrie pe Ziare.Com