Cum au fost construite barajele si hidrocentralele de pe Valea Sebesului. Mii de oameni au muncit si locuit in colonii timp de 15 ani FOTO VIDEO

Autor:N.G.
Sambata, 22 Mai 2021, ora 22:005634 citiri
Cum au fost construite barajele si hidrocentralele de pe Valea Sebesului. Mii de oameni au muncit si locuit in colonii timp de 15 ani FOTO VIDEO
Turismul pe Valea Sebesului se dezvolta si datorita barajelor de acumulare

Amenajarea hidroenergetica de pe Valea Sebesului este una dintre cele mai mari din Romania. Lucrarile au fost facute intr-o perioada de aproximativ 15 ani, incepand cu 1972. Mii de muncitori veniti din toate colturile tarii au muncit pe aceste santiere. Au locuit in asa-zisele colonii, iar multi si-au intemeiat familii si au ramas aici pentru totdeauna.

Planurile privind amenajarea hidroenergetica a Vaii Sebesului au fost realizate de catre profesorul Dorin Pavel, considerat "parintele hidroenergeticii romanesti". Cu un debit de circa 10 metri cubi/secunda la varsare, raul Sebes a fost inclus in primul plan de electrificare a Romaniei, cuprins intre anii 1951-1960. Studiile complexe realizate dupa anul 1965 au relevat faptul ca pe Sebes pot fi realizate 6 uzine hidroelectrice: Frumoasa, Galceag, Sugag, Sasciori, Petresti si Sibiseni.

Lucrarile au inceput abia in anul 1972 si au constat in ridicarea unor baraje pentru acumulari si pentru devierea apelor, saparea unor aductiuni, amplasarea uzinelor hidroelectrice etc. Din cele 6 hidrocentrale proiectate, au fost puse in functiune patru: Galceag, Sugag, Sasciori si Petresti. Acestea insumeaza o putere instalata de 346 MW si o capacitate de productie de 613 mil. kwh/an.

Oasa, printre cele mai mari baraje din Romania


Primul baraj construit cu hidrocentrala aferenta este cel de la Oasa, care este si cel mai mare dintre toate si unul dintre cele mai mari din Romania. Construit din anrocamente cu masca de beton armat si cu o inaltime de 91 de metri permite o acumulare de 136 de milioane de metri cubi de apa.

Pentru construirea barajului a fost necesara realizarea unei cariere din care a fost dislocat materialul depus pe corpul barajului. Constructia a fost finalizata in anul 1980, si tot atunci a fost finalizata hidrocentrala de la Galceag, a carei aductiune principala are o lungime de 8,5 km. Hidrocentrala este realizata in caverna, la capatul unei galerii de acces auto iar apele uzinate aici sunt transportate printr-o galerie de fuga spre urmatorul complex hidro-energetic.

Barajul de acumulare de la Tau, cel de al doilea complex hidroenergetic de pe Valea Sebesului a fost ridicat intre anii 1974 si 1984, in avalul locului de confluenta Sebes - Bistra. Construit din beton armat, are o inaltime de 78 de metri si acumuleaza 21 milioane de metri cubi de apa. Printr-un tunel de aductiune, apele care vin din centrala Galceag sunt suplimentate cu cele din captarile Cugirul Mare si Galceag. Aductiunea principala are o lungime de 8,2 kilometri si alimenteaza centrala hidro-electrica Sugag, situata in caverna la capatul unui tunel lung de 557 de metri.

Centrala electrica in caverna


Barajul de la Obreji de Capalna este amplasat in aval de debusarea galeriei de fuga a centralei hidro-electrice Sugag si acumuleaza 3,5 milioane de metri cubi de apa si se intinde pe o suprafata de 35 de hectare. Construit in forma de arc de cerc, barajul este realizat din beton. Centrala este instalata intr-o caverna, situata pe malul drept al raului Sebes, la capatul unei galerii de acces auto. In aval se racordeaza la un canal de fuga ce se varsa in lacul Petresti.

Barajul de acumulare Petresti este din beton, de tipul deversor cu prag lat, cu doua deschideri echipate cu stavile. Suprafata luciului de apa este de 40 de hectare, iar lungimea digurilor este de 760 pe malul drept si 190 de metri pe malul stang iar etansarea digurilor este realizata cu ecran din gel-beton. La baza barajului se afla Hidrocentrala Petresti, cu o putere instalata de 4 MW, care a intrat in functiune in anul 1983.

Oamenii coloniilor


Muncitorii care au lucrat pe aceste santiere au locuit in asa-zisele colonii. Una dintre acestea, denumita Colonia Definitiva, exista si astazi si reprezinta, de fapt, un cartier al comunei Sugag, in care locuiesc fosti angajati de pe santierele comuniste si familiile acestora. In prezent, o parte dintre imobile sunt locuite de angajati de la Hidroelectrica. Restul apartamentelor ramase nefolosite, au fost cumparate de localnicii din Sugag, care au fost atrasi de confortul locuintelor dar si de amplasarea ultracentrala a acestora. O parte au fost pastrate de fostii proprietari, ca si locuinte de vacanta.

Astfel, lucrarile de la complexul Oasa - Galceag si complexul Tau - Sugag au fost realizate atat de cei care au locuit in colonia de la Fetita, cat si cei care au locuit in coloniile de la Tau-Bistra si Dobra. In ultima faza a santierelor, au lucrat aici si cei care au locuit in Colonia Definitiva Sugag.

La putin timp dupa ce s-au pus bazele coloniilor de la Fetita si Tau-Bistra, urmatoarea colonie s-a ridicat la Dobra. Aici a functionat pentru mai bine de cinci ani cartierul general al Santierului 3 Sugag, cel din care s-a format mai apoi TCH Sebes, iar dupa anii 90, Hidroconstructia Sebes. Pe langa cladirea de birouri, aici a mai functionat o cantina, un dispensar si o gradinita pentru copiii celor care lucrau pe santiere. Numarul oamenilor din colonii a inceput sa se reduca abia dupa 1985, dupa ce a fost data in functiune hidrocentrala Sugag si au mai ramas de efectuat doar mici aductiuni suplimentare si complexul Sasciori.