Cauzele scaderii drastice a consumului de droguri in Romania: nu s-au mai facut concerte, nu s-a mai circulat. De ce a scazut calitatea stupefiantelor

Consumul ocazional de droguri a scazut in pandemie. Droguri precum marijuana si ecstasy, care se consumau in special in cadrul unor evenimente mari de tipul concertelor, sau chiar si in jurul scolilor, au fost mai putin utilizate.

Asta datorita restrictiilor impuse de autoritati, dar si pentru ca dealerilor de droguri le-a fost mai dificil sa se intalneasca cu potentialii consumatori. Astfel, retelele s-au mutat pe internet, atrag atentia specialistii.

"Ceea ce a scazut este consumul ocazional, de club, in randul tinerilor. A scazut si consumul de marijuana si de etnobotanice. Anul trecut, in august, se putea comanda orice de pe internet, inclusiv marfa. Scaderea e a ceea ce vedem, toate problemele pe care consumatorii le au acum, le au in particular. Totusi, cand au fost opriti tineri in trafic, acestia erau sub influenta stupefiantelor. Ceea ce a crescut, in schimb, e consumul de alcool", a explicat pentru Ziare.com medicul Adrian Abagiu, infectionist la Institutul de Boli Infectioase Matei Bals din Capitala.

A crescut pretul drogurilor si a scazut calitatea

Medicul a explicat ca situatia din Romania, legata de scaderea consumului ocazional de droguri, este intalnita si in restul statelor europene. "Au crescut preturile drogurilor dar a scazut calitatea", a completat medicul infectionist. O data ce achizitioneaza de pe internet, consumatorii nu mai pot verifica, la fel cum o puteau face inainte de pandemie, calitatea marfii.

Acelasi lucru il sustine si psihologul Mihai Copaceanu. "A crescut foarte mult traficul pe internet, dealerii s-au vazut nevoiti sa gaseasca metode noi de comercializare a drogurilor. Sunt insa mai multe cauze care au dus la scaderea acelui consum ocazional", a aratat psihologul.

Potrivit acestuia, restrictiile impuse de pandemie dar mai ales faptul ca evenimentele publice si intalnirile au fost interzise, au dus la o scadere a consumului.

"Au fost interzise petreceri sau chefuri pentru tineri unde se consumau droguri recreationale, asta a dus in mod direct si la o scadere a consumului. In plus de asta, politia a fost foarte atenta, a intervenit la petreceri, chiar si la cele cu numar redus de oameni, si a dat amenzi, ceea ce a descurajat in primul rand organizarea unor astfel de manifestari de relaxare, de divertisment. De asemenea, interzicandu-se intalnirile intre prieteni, a scazut consumul. Oamenii nu s-au mai intalnit pentru a consuma droguri recreationale. A treia situatie care a dus la scaderea consumului e legata de inchiderea scolilor pentru o buna perioada", a explicat Mihai Copceanu pentru Ziare.com.

Drogurile au un scop pur social

Conform specialistului, scolile reprezentau un punct esential pentru dealerii de droguri, de unde acestia isi racolau noi consumatori.

"Dealerii nu s-au mai intalnit cu cei cu care obisnuiau si nu au mai creat noi retele. Inclusiv concertele au fost interzise, si erau la randul lor un prilej de a consuma si droguri, pe langa alcool sau tutun. Pandemia a afectat si la nivel european tot ceea ce inseamna consumul substantelor psihoactive. Au fost multe concerte in Europa anulate. Sursa de divertisment fiind afectata, a fost descurajat consumul. Drogurile au un scop pur social. Sunt persoane care consuma individual, acasa, dar in mare parte drogurile au un profund caracter social", a tinut sa puncteze Mihai Copceanu.

Supradoze la pacientii pe metadona

Ce a crescut insa in pandemie a fost numarul de supradoze la pacientii care se aflau pe tratament cu metadona.

"Recomandarea la nivel european a fost sa le dam pacientilor care se afla in tratament reteta ca sa vina de mai putine ori la centru. Or, mai ales la pacientii care nu erau foarte stabilizati, cand s-au vazut cu multa metadona pe mana, a crescut numarul de supradoze si evident ca au aparut probleme din aceasta perspectiva", a conchis medicul Adrian Abagiu.

Pe primul loc in ordinea celor mai consumate droguri ilicite in Romania la nivelul anului 2019 se situau noile substante psihoactive (NSP) - 6,3%, urmate de canabis - 6,1%, cocaina/crack -1,6%, medicamente fara prescriptie medicala - 1,5%, ecstasy - 1,0%, heroina - 0,9%, LSD - 0,5%, amfetamine - 0,2%, solventi/inhalante - 0,1%.

Totodata, potrivit celui mai recent studiu in populatia scolara, cel mai consumat drog ilicit in randul adolescentilor continua sa fie canabisul/hasisul - 8,7%, urmat de NSP cu 3,2%, solventi/substante inhalante cu 2,8%, cocaina cu 1,8%, LSD sau alte halucinogene - 1,7%, ecstasy - 1,2%, heroina - 0,7%, ketamina - 1,8%, crack - 0,6%, metamfetamine - 0,6%, amfetamine -0,5% si GHB - 0,4%.

Maramureș: Polițist drogat, prins înainte să intre de serviciu. Ce măsuri au luat superiorii săi

Un poliţist care urma să intre de serviciu în Şomcuta Mare, judeţul Maramureş, a fost testat pozitiv la substanţe interzise. El a fost retras din dispozitiv şi dus la spital pentru...

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....