Seful Clinicii de Cardiologie de la Colentina: "Spitalele COVID sunt o oala sub presiune". Rezultatele unei discriminari paguboase INTERVIU

Sambata, 17 Aprilie 2021, ora 03:05
5862 citiri
Seful Clinicii de Cardiologie de la Colentina: "Spitalele COVID sunt o oala sub presiune". Rezultatele unei discriminari paguboase INTERVIU
Profesorul GA Dan/Arhiva personala

Profesorul Gheorghe Andrei Dan, seful Clinicii medicale si al sectiei clinice de Cardiologie Colentina a explicat intr-un interviu pentru Ziare.com ce a insemnat impartirea spitalelor in institutii care trateaza exclusiv pacienti infectati cu noul coronavirus.

"Crearea unor spitale COVID in zone nevralgice ale capitalei si in spitale mari pluridisciplinare a perturbat sever ingrijirea si monitorizarea pacientilor care nu aveau "sansa" de a fi infectati", a declarat medicul, fellow al societatilor europene si americane de cardiologie.

Ziare.com: Cum sunt ingrijiti bolnavii cu probleme cardiace in plina pandemie?

Prof. G.A.Dan: Din pacate, in plina pandemie situatia nu e mult schimbata fata de inceputul pandemiei. Adica a existat si exista o grija mult mai mare pentru ceea ce se intampla in exteriorul spitalelor decat pentru ceea ce se intampla in interiorul spitalelor. Crearea unor spitale COVID in zone nevralgice ale capitalei si in spitale mari pluridisciplinare, cum a fost cazul Spitalului Colentina, a pus spitalele respective in situatia de a interna exclusiv bolnavi COVID, ceea ce evident nu numai ca ne-a frustrat cumva in activitatea noastra de specialitate, dar mai grav, a perturbat sever ingrijirea si monitorizarea pacientilor care nu aveau "sansa" de a fi infectati.

Dar chiar si pentru pacientii COVID a fost o problema. Sigur ca in cardiologie, si mai ales in medicina interna sau in pneumologie situatia a fost mai buna decat in alte specialitati cum e chirurgia, de pilda; in aceste din urma sectii, dotate corespunzator specializarii si cu personal de inalta calificare s-au internat pacienti fara nici o legatura cu expertiza si abilitatea sectiilor respective. In toata aceasta perioada noi am insistat sa internam, in virtutea competentei noastre de cardiologie, pentru a ajuta pacientii pentru probleme de cardiologie. Din pacate, au existat factori care au parazitat aceasta incercare a noastra de a ne oferi competenta maxima si ingrijirea optima pentru pacientul cu COVID cu probleme cardiace active.

Care au fost acesti factori?

Primul a fost confuzia conceptului de "factori de risc" cu cel de comorbiditate activa. Si s-a pornit de la aceasta sintagma: pacientul cu COVID si factori de risc se interneaza altundeva decat in spitalele de boli infectioase sau de peumologie indiferent ca singura afectiune activa era cea determinata de infectie (de cele mai multe ori respiratorie). O greseala de gandire. Factorul de risc (fie el varsta, obezitatea, diabetul si cei mai multi necunoscuti) se refera la posibiliatea de evolutie severa a bolii infectioasa si nu la necesitatea de supraveghere intr-o alta specialitate. Problema-cheie nu e factorul de risc, ci comorbiditatea activa.

Ce inseamna asta?

Un pacient care are hipertensiune sau alte antecedente cardiace, bine tratate si stabile si face COVID nu are motiv sa fie internat intr-o sectie de cardiologie. Dupa cum, pe un pacient care a avut fractura in urma cu trei ani si are COVID nu il internezi intr-o sectie de ortopedie. Factorii de risc pentru mortalitate pentru COVID fac pacientul mai vulnerabil, dar nu implica internarea intr-o sectie de profil de cardiologie daca patologia cardiaca nu este activa, ci o eventuala consultare cu specialistul din acest domeniu.

Pe de alta parte un pacient "COVID" cu o decompensare cardiaca acuta a unei boli preexistente sau unul care face atingere cardiaca intra- infectioasa (miocardita, de exemplu) isi are locul intr-o sectie de cardiologie. Acesta a fost un prim factor conceptual contraproductiv, la care am incercat sa facem fata, dar presiunea a fost foarte mare. El a fost augmentat cu heirupismul prin care, peste noapte, ni s-a zis sa internam orice, indiferent de profilul pacientului, in cazul unor valuri mai mari de imbolnavire (cum s-a intamplat in declansarea unor focare de infectie in camine de batrani). Asta in timp ce in alte spitale nu exista nici un pacient COVID si deseori erau subpopulate in conditiile specifice ale pandemiei.

Ce s-a intamplat cand s-a venit cu aceasta decizie?

Au fost niste dispozitii transmise imperativ la mana a treia, de la varf catre baza si, evident, am incercat sa colaboram cu conducerea spitalului pentru a nu o pune in conditii neplacute. Am fost sunat la un moment dat si mi s-a spus ca "se stie" ca am trei paturi libere de oxigenoterapie si sa primesc pacienti care nu aveau nici un fel de patologie cardiaca. Am incercat sa explic faptul ca aceste paturi cu oxigen sunt pentru pacientii cardiaci si ca oxigenoterapia nu e un scop in sine. Erau complet ignoranti de patologia de baza a pacientului.

O alta problema a fost ca nu s-a inteles de la inceput si nu s-au luat masurile corespunzatoare ca la un anumit moment cererea va fi mai mare pentru sectiile de terapie intensiva. Aici ca si in alte multe exemple de lipsa de coerenta si previziune sunt, in opinia mea, multipli vinovati - de la varf catre baza -. Terapia intensiva este o specialitate scumpa si foarte tehnologica, necesitand specialisti de inalta calificare si nu se pot inventa sau organiza lucrurile de pe un minut pe altul. Si ne-a surprins, ca un obicei national, situatia pe neasteptate si nepregatiti.

Cat de oportuna este aceasta impartire a spitalelor in spitale COVID si spitale non COVID?

Suntem in pandemie, este o perioada in care orice spital trebuie sa fie pregatit sa ingrijeasca pacientul cu COVID cu comorbiditatea lui in functie de profilul spitalului, iar pacientul care are doar infectia COVID va fi ingrijit, daca are o forma moderata sau severa, in spitale de boli infectioase sau de pneumologie, iar daca are forma usoara, ramane acasa, in izolare. In fond asta inseamna pandemie: fiecare pacient este un potential "pacient COVID" si este inacceptabil sa-l "versi" dintr-un spital unde era internat in altul, botezat "COVID" pe simplul criteriu al infectiei. Asa s-a procedat in marea majoritate a tarilor. Conceptul de spital "COVID" este artificial.

Desi si noi si altii au semnalat riscul unei asemenea strategii inca de la inceputul nu s-a inteles acest mesaj si s-a ajuns la un soi de transhumanta printrimiterea pacientilor dintr-un loc in altul prin tara. Ordinul din 26 martie 2021, care desfiinteaza sintagma de spital COVID si gradeaza spitalele dupa serviciile oferite pentru pacienti infectati COVID, a fost un pas inainte...dar impiedicat de exceptii la regula (multe spitale nu au aplicat sau nu au putut aplica in scurtul timp de la emiterea ordinului structurtarea pe circuite, altele ba au fost ba n-au mai fost pe liste). Oare nu era clar din martie-aprilie 2020 ca aceasta singura abordare rationala?

La ce va referiti?

Sunt spitale care ba au aparut, apoi au disparut de pe aceasta lista, iar alte spitale care in mod normal trebuiau sa fie de linia intai pentru ca erau de profil,, au trecut la linia a doua pentru ca unii dintre manageri, foarte vorbareti altfel pe sticla, nu au avut timp in aproape un an sa isi organizeze, spre exemplu, imagistica non stop (conditie pentru gradul I). Noi am ramas, si ramanem din martie 2020, spital de linia intai, pregatiti si instruiti de perioada care a trecut, dar in mod discriminativ in imposibilitatea de a putea ingriji pacienti non-COVID, desi multe sectii au circuite pregatite in acest scop. Curat-murdar! Apoi, de curand s-a dat si o derogare de competenta care e un fel de cutie a Pandorei.

Ce presupune aceasta derogare?

Derogarea de competententa a avut o valoare pozitiva, in sensul ca a absolvit un medic de specialitate, cum e un cardiolog sau un chirurg, de exemplu, care ingrijeste si patologie COVID, inafara strictei lui specializari si contractului de malpraxis. Aceasta dispozitie te absolva, sa zicem, de un proces de malpraxis cu Colegiul Medicilor daca familia reclama ca te-ai ocupat de un pacient cu COVID si tu esti cardiolog si nu infectionist. Ai acoperirea acestei legi. Dar ea nu te absolva nici de raspunderea morala, nici de cea civila si cu atat mai putin de raspunderea etica in fata ingrijirii bolnavului. Suntem specialisti de inalta calificare si este o pierdere valorica si o risipa sa fim folositi cvasi-exclusiv in anumite cazuri, pentru paza unor pacienti care sunt internati cu infectie COVID, lucru care din pacate s-a intamplat in foarte multe sectii de profilde specialitate.

Sectiile de ortopedie si chirurgie de la noi, si-au practicat specialitatea la un nivel minim in aceasta perioada. Inutil sa spun ce paguba medicala si financiara a insemnat aceasta politica. La asta se adauga inselatoria voluntara sau involuntara la care deseori trebuia sa facem fata. Cand spun voluntara ma refer la pacienti trimisi cu un diagnostic, iar noi gaseam altul. Iar cand spun involuntara ma refer la sintagma "forme moderate" utilizata pentru a ne trimite pacienti. Pacientul poate fi "moderat" azi si sever maine iar sectia in care este sa nu aibe resurse (oxigen high-flow sau ventilatie) sa rezolve cazul, in conditiile in care sectia ATI e deja plina.

S-au resimtit aceste schimbari la nivelul sectiei pe care o conduceti?

Evident. De exemplu in 2019 noi am implantat circa 300 de dispozitive, ma refer la stimulatoare cardiace, defibrilatoare, resincronizare cardiaca. In 2020 am implantat 35 de dispozitive. S-a intamplat asta pentru ca pacientii "non-COVID" nu au mai avut acces. Pacientul cardiac s-a impartit in doua. Cel care avea "norocul" sa aiba si COVID ajungea in sectii de profil. Din pacate, prin aceasta absurditate numita spital COVID nu erau foarte multe sectii de specialitate si deseori ajungea si in sectii de nespecialitate. Pacientul cardiac care nu avea COVID era pus in fata unei situatii ingrate. Intai, nu gasea loc unde sa se duca, si este vorba de multi bolnavi.

Faptul ca ministri sau secretari de stat au spus ca pacientii nu trebuie sa se vina la Spitalul Colentina, care e spital COVID, si ca se pot duce in alta parte, a fost o afirmatie cinica si fara sens. In primul rand pentru ca nu erau primiti in alta parte, pentru ca celelalte spitale aveau problemele lor, in al doilea rand, pentru ca pacientii sunt fidelizati fata de spitale si fata de doctorii care ii ingrijesc. Si in al treilea rand, fiecare spital are servicii de brand inclusiv Colentina.

Care au fost consecintele?

Pe langa limitarea accesului, mesajele "senzationale" si mai ales obscure promovate de o parte din media si "pareristi" a infricosat o populatia care sufera cronic de lipsa de educatie medicala, insa educatia medicala nu se putea face doar in pandemie. Oamenii s-au speriat si nu mai vin la spital sau ajung in stadii avansate ale bolii. Consecinta este cresterea mortalitatii pe seama acelor boli (in primul rand cardiovasculare, cancer) care erau cunoscute inainte de pandemie drept principale cauze de mortalitate de cauza medicala.

Si in alte tari se intampla la fel?

O statistica recenta facuta in Danemarca pe un numar mare de pacienti arata ca, in mod paradoxal, a crescut mortalitatea extraspitaliceasca. Doua lucruri trebuie avute in vedere in acest moment. Principalele cauze actuale de mortalitate (conform unei recente statistici un Statele Unite) sunt, in ordine, bolile cardiovasculare, cancerul si COVID. A crescut mortalitatea extraspitaliceasca, pacientii nemaiavand acces in spital. In mod paradoxal a scazut astfel mortalitatea intraspitaliceasca non-COVID. La noi sunt, din pacate, si probleme serioase si de ingrijire intraspitaliceasca. Ma refere la protocoalele terapeutice, disponibilitatea de resurse etc.

In ce masura ajuta telemedicina? Cum ati rezolvat problemele?

Sfaturile prin telefon sau chiar telemedicina organizata nu pot inlocui medicina fizica. Spitalul Colentina a devenit un fel de scoala de ingrijire a pacientului COVID in relatie multidisciplinara. Pacienti cu COVID au ingrijit din plin mai ales Institutul Matei Bals si Spitalul Victor Babes in Bucuresti dar in ingrijire multidisciplinara au fost ingrijiti intr-o proportie semnificativa in Spitalul Colentina si ne-am scolit in aceasta situatie particulara. Dar se pare ca se vrea sa ne scolim doar noisi cateva spitale "stigmatizate" si asta aduce o foarte mare presiune pe lumea medicala din aceste spitale. Presiunea pe doctorii din Spitalul Colentina este enorma, se ajunge la cunoscut de burnout medical, tot spitalul e o oala sub presiune, pentru ca personalul medical e de parere ca spitalul a fost discriminat, nejust si abuziv.

Exista si in strainatate acum o impartire a spitalelor in COVID si non COVID?

Spre deosebire de noi altii au invat, nu au avut idei fixe. Spre exemplu, in Italia lucrurile s-au ameliorat in sensul ca au inteles despre ce e vorba, au stratificat, au facut circuite in toate spitalele. La noi s-a spus din aprilie anul trecut ca spitalele trebuie sa pregateasca circuite. Ce s-a intamplat la Spitalul Foisor este simptomatic pentru cum s-au aplicat recomandarile. In loc sa se distribuie in mod egal sarcina si greutatea pandemiei, s-a produs o distorsiune prin dezechilibrul unor spitale asa zise COVID si spitale non COVID. Eu nu stiu decat doua tari in lume care sa aiba spitale COVID.

Ati remarcat ca pacientii internati au o stare mai severa acum decat aveau anul trecut, de pilda?

In acest val trei din diverse motive (unul fiind temporizarea venirii la spital a pacientului infricosat de mesaje catastrofiste) pacientii sunt mai gravi decat cei din valurile precedente. Si ne-am trezit ca avem nevoie de mai multe locuri de terapie intensiva. In acelasi timp controalele au demonstrat ca mai multe sectii de terapie intensiva sunt subutilizate in timp ce altele, cum e sectia de ATI de la noi sau cea de la Spitalul Babes, Bals, Floreasca, erau arhipline. Spitalul Colentina (care a fost mixt o singura luna, in iunie 2020) a functionat cu sectia ATI la "foc continuu" in toata perioada pandemiei. Si nu numai ca sectia a fost plina dar s-a ajuns la o absurditate.

Despre ce e vorba?

Am cerut repetat sa ne lase doua-trei locuri libere in ATI pentru pacientii destabilizati deja internati in Colentina. Si am ajuns in situatia in care pacienti care erau moderati azi, peste cinci zile deja erau severi. Si vrei sa ii transferi in terapie intensiva si nu ai unde. Si atunci cu o inteligenta care imi scapa sunt indrumati " de la centru" catre alte spitale COVID si nu rar in afara Bucurestiului.

Care sunt solutiile pentru a opri pandemia si in ce masura va ajuta vaccinarea?

Solutia, atat per individual si per populatie, este imunitatea. Ea poate fi dobandita in doua feluri: prin boala, care e un dezavantaj pentru ca boala poate fi usoara, moderata sau foarte severa, atat de severa incat nu iesi din ea. Iar imunitatea nu pare de durata suficienta. A doua forma de imunitate se obtine prin vaccinare. Avem mai multe tipuri de vaccin.

Nu va pot spune categoric ca vaccinurile sunt total lipsite de reactii adverse sau de consecinte, dar cele disponibile au fost studiate stiintific si evaluate minutios Atat cele cu ARN mesager cat si cele ca AstraZeneca sau Johnson&Johnson determina imunitate de durata. Profilul de siguranta al acestor vaccinuri este insa diferit. Toate aceste vaccinuri scad riscul de mortalitate si spitalizarile prin forme severe. Or asta e problema principala. E foarte probabil ca va trebui sa ne obisnuim cu aceste vaccinuri asa cum ne-am obisnuit cu altele ca cel antigripal, antimeningococic etc.

Ce ne puteti spune despre reactiile trombotice despre care se vorbeste in cazul a doua dintre seruri?

Vaccinurile Johnson and Johnson si AstraZeneca au o problema, insa ea este la acest moment partial descifrata. Amandoua pot determina efecte trombotice (cheaguri) prin un efect care seamana cu reactiile adverse la heparina (de care nimeni nu este insa terorizat, medicamentul fiind folosit pe scara laraga). Anumite tari au renuntat la vaccinul AZ, altele le-au modulat. S-a creat insa o intreaga isterie, mediatizata mai ales de persoane care nu au nimic in comun cu stiinta, iar din pacate sunt si doctori printre ei. In viata si in medicina nu se alege intre alb si negru ci se alege cantarind intre beneficiu si risc.

Intrebarea se pune daca riscul vaccinarii cu AstraZeneca e mai mare decat beneficiul la nivel populational. Rapunsul e categoric negativ. Exista cateva zeci de accidente trombotice raportate la 1.600.000 de pacienti vaccinati cu AstraZeneca. La un milion de femei care iau contraceptive circa 1100 dintre ele fac complicatii trombo-embolice si asta, dincolo de constientizare, nu a schimbat practica medicala.. Problema e ca multi dintre noi au cam incetat sa judece rational, inocuind ratiunea cu parerea personala (deseori bazata pe...nimic) si, mai rau, cu considerentul pur politic.

Credeti ca va creste cererea pentru vaccinarea cu AstraZeneca, acum ca e la liber?

Cred ca da. Mai ales daca media va fi mai deschisa adevaratei comunicari si nu senzationalului. Ca doctor nu recomand niciodata in necunoasterea pacientului. Analizezi pacientul, si daca vezi daca are un risc mai mare de tromboza, il directionezi spre un alt tip de vaccin. Nu exista o masura de pantof buna pentru toti!

Poate medicul de familie sa faca o astfel de evaluare?

Teoretic da, practic am sa va spun, posibil nu. Din cauza unui anumit nivel al modului in care medicii de familie, baza sistemului medical, au fost tinuti si nu au fost lasati sa se dezvolte ca un adevarat medic de familie din alte tari, nu au deseori indrumarea suficienta sa poata sa faca o apreciere documentata. Dar oamenii se pot informa, iar cardiologii, internistii, pneumologii cam stiu cum directioneze pacientul. Deci ar trebui facuta o educatie bilaterala. Pe de-o parte, a populatiei si pe de alta parte a medicului de familie. Va trebui sa ne obisnuim cu aceasta boala.,

Ce sfat aveti pentru pacienti?

Pacientii nu ar trebui sa se teama sa vina in spitale care au circuite epidemiologice corespunzator facute cum e si Spitalul Colentina. Ar trebui sa reactioneze si sa aiba urmatoarea idee clara in minte: un pacient cardiac, care nu vine in momentul in care e optim, in momentul initial al decompensarii, are foarte mari sanse sa se piarda. Exemplul cel mai usor de inteles e infarctul de miocard. Daca infarctul de miocard nu se prezinta la spital intr-o fereastra critica, de sub 2-6 ore, acel pacient are deja o problema de prognostic. Am avut pacienti care s-au pierdut in acest an pentru ca nu s-a intervenit la timp. Pacienti care s-au prapadit si care nu trebuiau sa se prapadeasca. Pacientii trebuie sa vina la doctor sa creada in acesta iar doctorii trebuie sa-si onoreze vocatia. Demitizarea profesiei medicale, blamarea generalizata a medicilor, transformarea medicinei intr-un soi de fotbal la care se pricep toti, deprinderi frecvente in ultimii ani, reprezinta un bumerang care loveste sever starea de sanatate a intregii populatii, un nonsens social.

Catalin Cîrstoiu, despre bunurile nedeclarate: „Ce ați fi vrut, să merg cu bicicleta?”
Catalin Cîrstoiu, despre bunurile nedeclarate: „Ce ați fi vrut, să merg cu bicicleta?”
Candidatul PSD-PNL la alegerile pentru Primăria București, medicul Cătălin Cîrstoiu a declarat vineri, 29 martie, că el și soția sa au muncit de „le-au sărit capacele” pentru a avea...
Proiect pentru plafonarea adaosului comercial la 20 la sută pentru produsele românești. „La produsele din import să pună orice adaos doresc ei”
Proiect pentru plafonarea adaosului comercial la 20 la sută pentru produsele românești. „La produsele din import să pună orice adaos doresc ei”
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a anunţat vineri, 29 martie, că împreună cu echipa de la instituţia pe care o conduce, pregăteşte un proiect legislativ care va...
#cardiologie, #spitalul colentina, #coronavirus, #spitale covid , #stiri sociale