Ce restricții a avut România comparativ cu Europa: "Restricțiile care au enervat la noi au reprezentat o regulă pentru multe țări europene"

Restricțiile nu au lipsit din țările europene în ultimii doi ani, multe orașe europene mari fiind caratinate pe perioade lungi de timp.

Nici România nu a făcut excepție, autoritățile române instituind o serie de restricții nu doar anul trecut ci și în 2021, unele dintre măsuri fiind contestate de populație. Și, cu toate că Europa începe să reimpună restricții, România, care înregistrează un număr mic de cazuri noi de COVID-19 se pregăteste de un nou val de relaxări de la 1 august.

"Marea Britanie a ridicat restricțiile pe 19 iulie 2021, după foarte mult timp. Pe de altă parte, în România regula a fost că grupurile au fost deschise. Acesta e un exemplu de activitate care presupune și foarte multă interacțiune. De asemenea, e asociată în special cu marile orașe", a explicat pentru Ziare.com medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Restricții pe bandă rulantă în alte state

Marile orașe au contribuit și contribuie în cea mai mare măsură la numărul de infectați în pandemie. Concret, 20% din numărul total de cazuri de coronavirus înregistrate de la debutul pandemiei în România au fost semnalate în București și Ilfov.

"Exceptând starea de urgență și exceptând câteva situații punctuale după aceea, noi nu am avut stare de lockdown. În Franța, de pildă, în luna martie a acestui an, când devenise clar că varianta Alfa a determinat creșterea numărului de cazuri a fost impus un lockdown în Paris, pentru o lună de zile. Lockdown a mai fost și în alte țări, în Belgia, spre exemplu, în Bruxelles. Multe orașe europene mari au trăit în lockdown în ultimul an și jumătate", a completat Marius Geantă.

O măsură restrictivă impusă în Germania, spre exemplu, care nu a existat și în România, a fost limitarea numărului persoanelor din familii diferite care se puteau întâlni. Una dintre măsurile larg contestate la noi, care au produs rumoare, a fost reprezentată de scurtarea programului magazinelor pe timp de weekend.

De ce erau necesare restricțiile

"Restricțiile care au enervat în România au reprezentat o regulă pentru multe țări vest europene. Asta ține de strategia fiecărui stat", a mai spus Marius Geantă.

"Restricții au fost peste tot, implementate în mod diferit. Fiecare și-a ales modul în care a pus restricții. Anglia a intrat în lockdown foarte târziu față de alte țări. Ulterior acest lockdown s-a relaxat pe etape. În aprilie s-au deschis școlile, apoi oamenii au avut posibilitatea să se întâlească afară, apoi în mai s-au putut întâlni la interior. Relaxarea totală a măsurilor era programată pentru luna iunie dar s-a amânat pentru luna iulie", a explicat pentru Ziare.com medicul Felicia Buruiană, care profesează în sistemul medical britanic.

Conform acesteia, restricțiile au fost de bun augur în contextul în care nu exista un vaccin iar numărul de cazuri noi înregistrate era tot mai mare. În prezent, deși a decis să meargă spre o relaxare totală, Anglia e unul din statele europene care se confruntă cu o explozie de noi îmbolnăviri, peste 40.000 pe zi.

"În lipsa acestor măsuri ar fi fost și mai multe nenorociri. Aceste restricții de diferite tipuri au avut însă un impact economic major - mulți au rămas fără loc de muncă, incidența bolilor mentale a crescut, unele patologii nu au fost tratate corespunzător. Numărul de cazuri crescute în Marea Britanie e un fenomen așteptat pentru că atâta timp cât relaxezi restricțiile și oamenii se întâlnesc apar cazuri", a punctat Felicia Buruiană.

Valul patru fără restricții în România

România stă bine din acest punct de vedere, numărul cazurilor noi înregistrate în ultimele zile fiind unul scăzut. Tocmai din acest motiv, chiar și în contextul valului patru, despre care autoritățile vorbesc deja de ceva timp, impunerea unor restricții nu pare să fie necesară, apreciază Marius Geantă, șeful Centrului pentru Inovație în Medicină.

"Eu cred că intervențiile trebuie să se facă într-un mod țintit din punct de vedere geografic. Acum avem un număr mic de cazuri. La acest număr de cazuri devine evident ca o dată identificat un caz ancheta epidemiologică trebuie făcută ca la carte. Asta ar ajuta foarte mult la identificarea precoce a contacților și la limitarea răspândirii virusului. De asemenea, este necesară analiza în detaliu a fiecărui caz și aici mă refer la secvențiere", susține doctorul.

Sistemul medical românesc, lipsit de performanță

Dacă în privința noilor cazuri înregistrate România nu se află într-o situație alarmantă, în privința deceselor produse de COVID-19 imaginea este cu totul alta. Țara noastră a înregistrat un număr ridicat de decese și pentru că sistemul medical de la noi din țară nu este la fel de performant precum cele din vestul Europei, de pildă.

"În România, mortalitatea evitabilă este la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, e de 50% în condițiile în care în restul Europei e de 30%. Genul acesta de indicatori arată eficacitatea scăzută a sistemului medical de la noi din țară. Sunt două elemente care au fost luate în calcul: accesul la tehnologii și accesul la cunoștințe, atât în sistemul medical cât și la nivelul populației", a explicat Marius Geantă.

"Dacă pe timp de pace ne era greu să încorporăm cunoștințele despre medicamente, despre boli, în pandemie unele poziționări ale medicilor au fost greșite tocmai ca urmare a unei înțelegeri limitate asupra subiectelor științifice. Când vorbim de decese contează foarte mult sistemul de sănătate", a conchis președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Ce șanse are Edi Iordănescu să rămână selecționerul României: ”Eu am discuții în fiecare zi”

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că sentimentul pe care îl împărtăşeşte cu selecţionerul Edward Iordănescu...

Dacă “fiecare gospodină trebuie să știe să conducă statul”, orice bucureștean trebuie să știe să conducă PMB

Lenin a fost un vizionar, iar una din maximele lui, pe care o regasiti in titlu, pare a fi valabila si in Romania zilelor noastre... Aceasta este o radiografie a momentului politic actual, cu...