Cate femei candideaza in Romania la alegerile locale din 27 septembrie. Expert: "Se poate modifica legislatia in asa fel incat sa fie introduse cote de gen"

Joi, 24 Septembrie 2020, ora 15:49
4505 citiri
Cate femei candideaza in Romania la alegerile locale din 27 septembrie. Expert: "Se poate modifica legislatia in asa fel incat sa fie introduse cote de gen"
FOTO: Hepta.ro

La alegerile locale din 27 septembrie, femeile raman subreprezentate pe listele de vot, in special atunci cand este vorba de functii cu putere executiva reala.

Astfel, circa 23% din candidati sunt femei, spun expertii in politici publice si reforma administratiei din cadrul Expert Forum.

Lipsa criteriilor de selectie la nivelul partidelor politice este unul dintre motivele pentru care se regasesc putine femei pe liste, iar una dintre solutii este reglementarea unor cote de gen, cred expertii.

Din 256.038 de candidati inscrisi pentru functii judetene sau locale, doar 22,9% sunt femei, adica 58.632, in crestere usoara, de la 21,4%, procentul inregistrat la alegerile locale din iunie 2016, potrivit unui raport realizat de think tank-ul Expert Forum.

Cele mai multe femei care candideaza la alegerile locale sunt in Bucuresti (34,3%), Constanta (26,7%), Tulcea (26,5%), Hunedoara (26,1%) si Arad (25,1%). La polul opus, fara a se remarca o diferenta mare, sunt localitatile Bistrita-Nasaud (18,8%), Olt (19,3%), Sibiu (19,5%) si Giurgiu (19,8%).

Expert Forum: Cu cat importanta functiei este mai mare, cu atat sansa ca ea sa fie ocupata de o femeie este mai mica

Expertii in politici publice si reforma administratiei din think tank-ul bucurestean spun ca functiile alese direct si care dau legitimitate si putere executiva reala raman in continuare cele mai inacesibile femeilor, in contextul in care doar 10% din candidatii la functia de primar sunt femei, iar pozitia de presedinte de Consiliu Judetean are un procent similar (10,9%). Pentru consilier local, doar 23,6% din candidati sunt femei, iar pentru consilier judetean, doar 23,4% sunt femei.

Pe nivele administrative, proportia cea mai mare de candidati femei este in municipii (32,3%), iar cea mai mica la nivelul comunelor rurale. Cele mai multe femei pe listele electorale pentru consiliul local se regasesc la Sectoarele 1, 2, 3 si 6 din Bucuresti, precum si in Constanta, Galati, Iasi si Brasov.

Daca pe listele pentru consiliile locale aproape 50% din femei sunt pe locuri eligibile (peste locul 8), la consiliile judetene, doar 21% din consilierii peste pozitia 8 sunt femei. Astfel, cu cat importanta functiei este mai mare, cu atat sansa ca ea sa fie ocupata de o femeie este mai mica, spun expertii in politici publice.

La nivelul partidelor, PNL si PSD au cele mai mici procente de femei pe liste, sub 20%. USR, PLUS, PMP si ALDE oscileaza in jurul mediei de 25%. UDMR pune pe lista cele mai multe femei, aproape 28% din totalul candidatilor formatiunii politice. Din candidatii independenti, putin peste 10% sunt femei.

Anul acesta, birourile de circumscriptie electorala nu au mai publicat genul candidatilor, asa ca Expert Forum a proiectat un set de algoritmi pentru a stabili numarul de femei inscrise in cursa electorala. Specialistii precizeaza ca metoda poate genera unele erori, dar estimeaza ca sunt neglijabile.

De ce sunt putine femei pe listele electorale?

Oana Baluta, conferentiara universitara in cadrul Universitatii din Bucuresti, sustine ca lipsa femeilor pe listele electorale este o problema de subreprezentare si indica ca responsabile partidele politice, care recruteaza candidati, stabilesc sau nu criterii de selectie si alcatuiesc listele.

"Este vorba de felul in care partidele politice isi alcatuiesc listele si cum anume isi recruteaza candidatii. Este limpede ca, in continuare, partidele politice au o preferinta puternica fata de recrutarea candidatilor barbati. Noi trebuie sa ne uitam la criteriile de recrutare a candidatilor, cum anume sunt operationalizate aceste criterii pentru a ierarhiza candidatii. Cum stabilesc ierarhia? Cine o stabileste din cadrul partidului? Exista criterii formale sau exista criterii informale? Criteriile formale se regasesc in statut, in regulamentul de organizare sau in alte tipuri de regulamente interne. Ceea ce ne spun mai multe studii din lume este ca exista o recrutare informala, adica sunt diferite tipuri de grupuri de putere, de la asociatii profesionale, mediul de afaceri, uneori sindicate, care negociaza cu partidele politice si incearca sa impinga in fata niste candidati care sa le avanseze, apoi, si lor agenda. O alta explicatie in literatura de specialitate spune ca barbatii isi creeaza niste relatii, prin care recruteaza mai departe alti barbati", explica Oana Baluta, pentru Ziare.com.

Profesoara din cadrul Universitatii Bucuresti precizeaza, insa, ca se indoieste de procesul de meritocratie din cadrul partidelor politice din Romania.

"Eu ma indoiesc ca listele electorale reflecta meritele unei persoane, cat de bine performeaza ele. Daca s-ar intampla acest lucru, am avea cei mai buni reprezentanti si in administratia locala, si in Parlament, dar lucrurile nu stau asa. Una este ce ne-am dori sa se intample, alta este ce avem. Din pacate, avem candidati si apoi, niste alesi care uita ca au un mandat de reprezentare a intereselor cetatenilor", adauga Baluta.

Mihaela Miroiu, profesoara la Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (SNSPA) sustine ca femeile candideaza la alegeri intr-un numar mai mic din cauza faptului ca nu au timp liber pentru a se implica in politica, prefera cooperarea, nu modul conflictual al politicii si pun accent pe etica ingrijirii, inclusiv in politica, unde aceasta lipseste.

"In primul rand nu cred ca au fost vreodata atat de multe candidate la alegerile locale, dar sunt mai putin de jumatate din cate ar fi normal sa fie pentru alegeri reprezentative, adica pentru oglindirea structurii populatiei in listele electorale. Desigur, se pastreaza traditia ca ele sa fie majoritar situate pe partea mai putin eligibila a listelor. Asa cum reiese din cercetari, motivele pentru femeile candideaza mai putin sunt, in principal, urmatoarele: a. Nu au parteneri de viata implicati activ in cresterea copiilor, ingrijirea varstnicilor si muncile gospodaresti. Uneori dimpotriva, trebuie sa mai aiba grija si de barbatii lor adulti, aflati in plina putere. In consecinta, nu dispun de sursa "politica timp liber": b. Sunt greu adaptabile la modul conflictualist-ordinar de a face politica. Prefera cooperarea: c. Pun accentul pe etica grijii, inclusiv in politica. Considera ca puterea nu este impunerea vointei asupra altor omeni, ci capacitatea de a-i ajuta pe oameni sa isi rezolve problemele. Cu o astfel de etica se descurca mai greu in jungla politica sau refuza sa intre in ea. Iar daca intra, trebuie sa se adapteze stilului preexistent, daca vor sa reziste", a declarat Mihaela Miroiu pentru Ziare.com.

Ce se poate face pentru a avea mai multe femei pe locurile eligible?

Oana Baluta propune doua solutii pentru o mai puternica reprezentare a femeilor pe listele electorale: responsabilizarea partidelor politice si modificarea legii, pentru a introduce cote de gen.

"Responsabilitatea partidelor politice - ele sa isi schimbe criteriile de selectare a candidatilor, sa isi stabileasca niste mecanisme de selectare care, in final, sa genereze o lista mult mai echilibrata pe linia de gen. In acelasi timp, acest echilibru trebuie sa se regaseasca si pe locurile eligibile. Partidele trebuie sa aiba mecanisme de recrutare compatibile cu regimul democratic si cu egalitatea de gen. Se mai poate face ceva: modificarea legii. Se poate modifica legislatia in asa fel incat sa se introduca cote de gen, iar niciunul dintre cele doua genuri sa nu fie reprezentat intr-o cota de sub 40%, spre exemplu. Asadar, ai doua parghii: modificarea regulamentelor la nivelul partidelor, dar asta ar insemna ca partidele politice din Romania sunt democratice si nu sunt. In partea cealalta, ar insemna o foarte mare vointa politica, ca ei sa inteleaga ca noi avem o reprezentare politica dezechilibrata", spune Oana Baluta.

Mihaela Miroiu sustine ca singura solutie pentru a avea o reprezentare mai mare a femeilor in politica romaneasca este ca Biroul Electoral Central sa accepte liste care sunt construite doar pe criteriul paritatii de gen.

"Nu ne place felul in care functioneaza politica noastra. Nu ne place sentimentul ca politicienii mai mult ne creeaza probleme decat le rezolva. Am vrea o politica mai cooperanta si mai orientata spre nevoile oamenilor si a comunitatilor. Femeile par mai adaptate sa faca o astfel de politica. Dar ele nu intra acolo, sau daca o fac, raman la nivelul II. Suntem in plin cerc vicios. Cum pornirea partidelor sa faca liste electorale paritare este foarte joasa, iar schimbarile sunt foarte lente, singura solutie clara este reformularea legii electorale de asa maniera incat Biroul Electoral Central sa nu mai accepte liste care nu sunt construite pe criteriul paritatii de gen (succesiune: un candidat/o candidata). Poate ca daca sunt obligati sa faca asta, sefii partidelor vor cauta femei competente, capabile sa inspire comunitatile. Nu vor mai pescui candidaturi doar din raza femeilor din propria clientela politica", a explicat Miroiu.

Opinia lui Gigi Becali despre post: "Dacă mănânci mult, te uiți după femei"
Opinia lui Gigi Becali despre post: "Dacă mănânci mult, te uiți după femei"
Gigi Becali este un tip credincios, care respectă cu strictețe posturile din preajma marilor sărbători. Nu face excepție nici postul Paștelui, care se află în derulare. Patronul FCSB a...
Alegeri locale în Turcia. Politicianul de opoziție care vrea să-i dea o lovitură lui Erdogan
Alegeri locale în Turcia. Politicianul de opoziție care vrea să-i dea o lovitură lui Erdogan
Alegeri locale vor avea loc duminică, 31 martie, în cele 81 de provincii ale Turciei, iar Partidul Justiției și Dezvoltare (AKP) al președintelui Recep Tayyip Erdogan caută să recâștige...
#alegeri locale, #Femei, #liste electorale, #solutii , #stiri sociale