Cat poate dura in Romania pana te vede un medic la Urgente. Cauzele care trimit pacientii in masa spre sistemul privat de sanatate

Unitatile de Primiri Urgente (UPU) ale spitalelor sunt mai tot timpul pline de oameni. Unii sunt adusi de ambulante, altii vin singuri sau adusi de apropiati. In functie de starea lor, pacientii sunt vazuti de medici si dupa cateva ore de la triaj. Si asta in cel mai bun caz. Unii nu se mai adreseaza spitalelor de stat si merg direct in sistemul privat de sanatate.

Intrebat de ce se intampla acest lucru, nedicul Marius Geanta, cofondator al Centrului pentru Inovatie in Medicina a precizat pentru Ziare.com ca " de mai bine de un an, o parte importanta a resurselor sistemului de sanatate au fost alocate luptei impotriva COVID-19.

Pe de alta parte, desi s-a incercat, nu s-a reusit pana acum realizarea unor circuite care sa permita spitalelor sa deserveasca la capacitate crescuta atat pacientii COVID cat si cei care nu au aceasta boala.

Sigur, in spitale se trateaza si pacienti non-covid, insa nu am ajuns, in ciuda relaxarilor din ultima vreme, la capacitatea spitalelor existenta inaintea pandemiei.

In continuare capacitatea sistemului de sanatate pentru deservirea pacientilor non-COVID este limitata".

De ce pacientii tind sa acceseze servicii medicale in privat

Medicul mai precizeaza ca, "de mai bine de un an, neavand acces la serviciile de sanatate, pacientii cu boli cronice, intr-un numar semnificativ, au preferat sa astepte, prezentandu-se la spital atunci cand nu s-a mai putut. Vin cand se inrautatesc simptomele, cand se simt foarte rau. Acest fenomen va creste in amploare in perioada urmatoare.

Este de asteptat ca din ce in ce mai multi pacienti cu boli cronice sa apeleze la spitale.

Capacitatea spitalelor fiind redusa, iar solicitarile fiind in crestere, este clar ca un numar de pacienti apeleaza la sistemul privat.

Este o realitate si se vorbeste mult despre reformarea, restructurarea sistemului de sanatate si trebuie sa ne gandim ca in continuare o parte din capacitate va fi alocata, pentru un numar de ani, bolnavilor COVID, iar o parte va trebui sa isi reia functia de dinainte de pandemie in relatia cu bolnavii cronici", a mai precizat medicul Marius Geanta.

A murit pe holurile spitalului dupa 16 ore de asteptare

In luna februarie, anul trecut, p femeie de 70 de ani a murit pe holurile Spitalului Judetean Constanta, in bratele fiului sau, asteptand sa fie vazuta de un medic. Femeia a stat initial 12 ore pe un scaun in sala de asteptare de la Unitatea de Primiri Urgente a spitalului. Apoi i sa facut o electrocardiograma si a mai stat 4 ore pe un pat de spital, fara sa primeasca nicio atentie din parte personalului medical. Dupa 16 ore a murit in bratele fiului, scria Adevarul.ro.

Reprezentantii unitatii medicale au precizat atunci ca, de fapt, pacienta a fost preluata pe Cod Verde in aproximativ 30 de minute de la prezentarea la Unitatea de Primiri Urgente. I s-au recoltat analize, a facut o serie de investigatii amanuntite (radiografie pulmonara si computer tomograf) si a fost evaluata de catre medicii de garda (urgenta, boli interne si cardiologie). Ulterior, starea clinica a pacientei s-a deteriorat, aceasta a fost mutata pe Codul Rosu dar, din pacate, eforturile medicilor de resuscitare au fost in afara resurselor terapeutice. Conducerea Spitalului a demarat o ancheta.

A murit dupa 30 de ore asteptand pe hol un test de COVID

In decembrie 2020, un batran in varsta de 86 de ani, care avea cancer de colon, a fost tinut timp de 30 de ore pe holul Spitalului de Urgenta din Galati, pentru a astepta rezultatul testului de COVID scrie DC Medical. Intr-un final a fost dus in sala de operatie, insa nu a supravietuit interventiei medicale. Fiica lui a povestit ca in timpul anesteziei a facut stop cardiac. A fost resuscitat, insa in zadar.

Se ruga sa fie bagat in seama de medici

Anul acesta, un batran a fost filmat in timp ce statea in genunchi pe holurile spitalului din Corabia, judetul Olt, rugandu-se sa fie consultat. Astepta de trei ore sa fie preluat de cineva si spunea ca are nevoie de ajutor pentru ca a suferit un accident vascular.

Imaginile cu bietul batran au aparut pe retelele de socializare, dupa ce o tanara care era in spital a filmat momentele in care batranul se afla pe jos si astepta sa fie bagat in seama de medici.

Paznici fara sistem de protectie fac triaj dupa ureche

Neregulile nu se opresc aici. Tot in luna ianuarie a acestui an, Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor, a semnalat cateva dintre neregulile pe care le-a observat chiar el, in timpul unor vizite in spitale, dar a vorbit si despre problemele care ii sunt semnalate de pacientii tratati necorespunzator in spitalele din toata tara.

Spunea acest lucru referitor la bodyguarzi, al caror rol ar trebui sa se rezume la asigurarea pazei unitatii medicale din exterior. Singura exceptie, cand ei pot intra in interior, ar trebui sa fie cazul in care apar conflicte pe sectii. Cu toate acestea, pare ca sunt oamenii buni la toate, inclusiv la triajul medical.

In plus, acestia poarta uniforma, dar fara sa poarte si echipament de protectie, cu toate ca stau adesea langa personalul medical, langa pacienti sau chiar pe holurile spitalului. Masca este si ea, uneori, optionala.

Cine si cum ar trebui sa faca triajul

Conform Protocolului national din 25 martie 2019 de triaj al pacientilor din structurile de primiri urgente, aceasta procedura se face in momentul prezentarii pacientului in structura de primire a urgentelor. In cazul prezentarii simultane a mai multor pacienti in structura de primire a urgentelor sau in orice alta situatie deosebita, asistentul de triaj va solicita sprijinul celui de-al doilea asistent de triaj.

Iar ca recomandare, timpul mediu de triaj nu trebuie sa fie mai mare de 2 minute pentru un pacient.

Triajul pacientilor care se prezinta in structurile de primire a urgentelor este necesar tocmai in acele momente dificile in care numarul prezentarilor depaseste resursele umane si materiale.

Alocarea unui medic pentru a efectua aceasta procedura este considerata ca fiind o risipa de resurse. In plus, medicul va fi intotdeauna tentat sa "consulte" mai amanuntit pacientul.

Aceasta duce inevitabil la prelungirea timpului in care ceilalti pacienti vor avea primul contact cu personalul medical. Din aceste motive, in majoritatea situatiilor in care s-a decis aplicarea unui protocol de triaj cu 5 nivele de prioritate, cadrul medical desemnat pentru efectuarea triajului a fost un asistent medical.

Acesta trebuie sa aiba abilitatea de a recunoaste pacientul bolnav versus nonbolnav, sa stie sa prioritizeze, sa fie flexibil si sa se adapteze situatiilor, dar sa aiba si tact si rabdare cu pacientii pe care ii triaza.

Cat astepti pe holul spitalului pana te vede un medic

In functie de starea de sanatate a pacientului si de riscul vital sunt cinci nivele de triaj, in legislatie

Nivel I - Resuscitare (cod rosu)- In aceasta categorie intra pacientul care necesita imediat interventie salvatoare de viata. Iar timpul maxim de preluare in zona de tratament: 0 minute.

Nivelul II - Critic (cod galben) -Pacientul care prezinta o situatie cu risc major sau status mental alterat (modificare acuta) sau orice durere intensa sau discomfort major, iar timpul maxim de preluare in zona de tratament este de 15 minute.

Nivel III - Urgent (cod verde)

- Aici vorbim despre pacientul cu functii vitale stabile. In aceasta categorie intra si copilul cu varsta intre 3-36 luni si febra peste 38 grade C, dar cu stare generala buna, sugarul agitat, cu plans neconsolabil, fara simptomatologie asociata, iar timpul maxim de preluare in zona de tratament: 60 de minute.

Nivel IV - Nonurgent (cod albastru) - Pacientul care prezinta functii vitale stabile si necesita o singura resursa dintre cele definite anterior (la nivelul III). Timpul maxim de preluare in zona de tratament: 120 de minute.

Nivel V - Consult (cod alb)- Pacientul care nu necesita asistenta medicala de urgenta si se prezinta pentru vaccinare sau este caz social fara acuze clinice ori are de rezolvat probleme clinico-administrative (certificate medicale, retete etc.). Timpul maxim de preluare in zona de tratament: 240 de minute.

Insa, in cazul in care starea pacientului se deterioreaza, acesta va fi reevaluat, mai arata protocolul.